Bărnul 3.0. Dumeni di cercetari – Mecanismi di Stimulari Cognitivă
Horea Szedlacsek ari 38 di ani şi easti unu di tinirli cari iasi tu videală şi cilăstiseaşti tru dumenea ali cercetari dit România. Easti cu miraki ti dumenea ali biochimie, tru cari lucrează deadun cu adendi a lei, Profesorlu Ştefan Eugen Szedlacsek,
Monica Chiorpec, 27.12.2019, 07:24
Horea Szedlacsek ari 38 di an’i şi easti unu di tinirl’i cari iasi tu videală şi cilăstiseaşti tru dumenea ali cercetari dit România. Easti cu miraki ti dumenea ali biochimie, tru cari lucrează deadun cu adendi a l’ei, Profesorlu Ştefan Eugen Szedlacsek, coordonatorlu a Departamentului di Enzimologie a Institutlui di Biochimie ali Academie Română.
Horea Szedlacsek: Ună parti di cercetărli a noastri lucreadza ti amintarea a născăntoru moleculi cari au rolu di stimulari cognitivă, nootropicele ică cognitive enhancers”. Pi păzari, ari di cabaia kiro moleculi cari au un efectu idyealui, ca modafinilu ică peracetamlu. Aţel dit soni nica fu si ună moleculă adrată di un român, tru un laborator dit Belghia. Noi minduim s-adrăm, după un altu mecanismu pi cari lu studiem, niscănti moleculi năi, cu un efectu idyealui cum aţeali adusi aminti. Ma s-hibă, s-agiundzemu ahătu alargu, vrem s-adrăm un patentu, ună yitrie nauă.”
Patentarea a unăl’ei nauă yitrie easti un proces lărguriu, a deapoa incidenţa a ndrepturlor di proprietate intelectuală lipseaşti s-hibă acăţată tru isapi câti ori ună parei di cercetători ari naetea s- lanseadză un ahtari produs: Importantu easti s-videm desi aesti moleculi ţi va li adrămu va s-ascapă di yila caudină a chestiun’ilor ligati di proprietatea intelectuală dit lumi. Nu him maşi noi tru antritearea aesta tra s-aflămu molecule năi şi aricăbilea că alti parei di cercetari s-aibă amintată ndrepturi ica să-amintară patentulu ti niscănti molecule, aţea turlie câ a nauă s-nu nă da izinea s-adrămu idyiul lucru ica s-nă n’icşureadză nădiiliti s-amintămu patentul ti aţea ţi scutem noi tu videală.”
Horea Szedlacsek easti absolventu a Facultatil’ei di Chimie Industrială a Universitatil’ei Politehniţi di Bucureşti. Tutunăoară, tru anlu 2013, amină titlulu di Doctor tru Chimie Tehnologică la Universitatea Tehnică dit Darmstadt (Germania). Cu tuti aestea, apufusi tra s-toarnă tru România tra ş-ducă ninti cercetarea tră mecanismili di stimulari cognitivă: Mi minduiiu, cilăstăsiiu şi un aiami nica şi aprăftăsiiu s-mi angajedz tru Germania. Ama minduescu că ari ună turlie di incompatibilitate anamisa di turlia cum escu mini şi establishment-ul social dit mediul industrial di aclo. Iara aestă incompatibilitate mi ascumbusi s-mi tornu. Nu spun că lipseaşti s-hibă cazlu ti iţi român cari agiundzi aclo. Ari cadealihea, duri români cari şedu şi cari nica amintă tru firmili germane, ama aestu fu cazlu a meu şi mi hărsescu că mi turnaiu.”
Horea Szedlacsek nu excludi posibilitatea tra ş-ducă ninti, tru yniitor, cariera tru Occidentu. Până atumţea, ama, va tra s-amintă cu lucurlu tu cercetari tru România: Vahi şidearea tru Germania ica ună carieră tru Germania vrea s-hibă un avantaj ti mini maşi tru momentul tru cari numata va s-amu nădie ti s-progresedzu profesional multu di multu tru ună firmă germană, că vrea s-=pot s-lucredzu aclo ca expertu, la un nivel di excelenţă la cari s-nu am ananghi multu ti anviţari, că maşi să spun axia a mea. Vahi că, tru aestă turlie, tru un mediu cari aşteaptă multu di multu di la tine şi cari, după părearea a mea, oferă multu puţăn, minduescu că poati s-hibă, tru un yinitor, ună reţetă di succes.”
Lu ntrutribămu Horea Szedlacsek cari easti nai ma importantulu lucru ti un tiniru cari va tra s-acaţ2 torlu ti ună carieră tru cercetari: Minduescu că nai ma important lucru easti comunitatea, comunicarea cu niscănţă oamin’i cu cari s-avem afinităţ. Minduescu că aestu easti nai ma importantu lucru tra s-amintămu rezultati buni: chimia anamisa di oamin’i. Aestă angreacă. Cara un tinir veadi ună temă interesantă ica ma multi teme interesante, s-dzătemu, dit domeniul ali biochimie, şi acaţ miraki, easti ună ceapă bună. Ama ceapa yinitoari, minduescu că, easti s-află niscănţă oamin’i, un om, un mentor cu cari s-aibă comunicari hăirlătică şi s-crească tru un mediu cari s-ăl’i hibă agreabil, tru cari să s-dukească ghini.”
Iara tru aţea ţi mutreaşti prezentul şi yinitorlu ali cercetari româneşti, Horea Szedlacsek easti cu nădie: Di ndoi an’i, ari ma multă coerenţă. Există Asociaţia Ad Astra”, iu oamin’il’i suntu adunaţ stogu şi avură ţiva realizări. E, maxus că român’il’i dit diaspora cari lucreadză tru cercetari, şi suntu mulţă, nu ş-agărşescu văsilia. Vără turlie ari ună conştiinţă internaţională mutrindalui mira ti cercetarea românească, iara dit aestă videală lucărli nu fură agărşiti. Minduescu că lucărli acaţă calea bună.”
Scupolu ali Asociaţie Ad Astra” easti s-ndrupască şi s-promoveadză cercetarea ştiinţifică şi s-licşureadză comunicarea anamisa di cercetătorl’ii români dit tută lumea. Atel’i interesaţ pot s-află ma multi informaţii pi site-ul web www.ad-astra.ro.
Autor: Monica Chiorpec
Armânipsearea: Taşcu Lala