România 100: Armand Călinescu
Armand Călinescu s-amintă tru 1893 Piteşti, tru centrul ali Românie, şi muri tru 1939 Bucureşti, hiindalui tufichisitu di una echipă legionară. Călinescu fu juristu, om politic, ministru di interne și prim-ministru român tru 1939. Ali si spunea “Orbu...
Steliu Lambru, 25.09.2018, 14:57
Armand Călinescu s-amintă tru 1893 Piteşti, tru centrul ali Românie, şi muri tru 1939 Bucureşti, hiindalui tufichisitu di una echipă legionară. Călinescu fu juristu, om politic, ministru di interne și prim-ministru român tru 1939. Al’i si spunea “Orbu” ti furn’ia că nu videa cu un ocl’iu. Istoriclu Nicolae Iorga, un bun sotu al nasu, spunea ti el, “Orbul aestu li veadi ma ghini tru politică andicra di noi tuţ alanţa.Călinescu fu un politician sertu, adeptu a stilului autoritar di cumanduseari, tu idyiul kiro antifascistu şi anticomunistu. Fu membru a Partidlui Naţional Ţărănesc şi organizator ti curmarea a greval’ei ahurhita di lucratorl’i di la cal’iurli di heru dit 1933 ca subsecretar di stat la Ministerlu di Interne.
Anglofil şi francofil declarat, intra tru Frontul a Renaştiril’ei Naţionale, partid unic thimil’iusitu di vasil’elu Carol II-lu tru 1938, şi tru camarila a suvearanlui. Călinescu u curma cu sirtal’e Minarea Legionară lugursită exponentu a intereselor naziste tru România. Ca prim-ministru, tru yismaciuni 1939, deadi izini a autorităţlor, a armatal’ei şi a tezaurlui polonez s-fugă tru Occidentu prit România. Una geadei di Varşovia, capitala ali Polonie, poartă ază numa al nasu.
Tru arhiva a Centrului di Istorie Orală dit Radiofuziunea Română avem zborlu ţanut di Armand Călinescu tru scurtu 1939, dupu 1 an di la adoptarea ali Constituţie dit 1938 cari baga thimeal’ili a regimlui di autoritate personală a vasil’elui Carol II-lu: “4.300.000 di bots, dimi cama di 99% dit ateali ti avea ndreptul sa s-avda, avea declarată cu inima mari că aproachi naulu aşedzămintu pi cari Maiestatea a Voastră lu aduteat dinintea a vasiliil’ei. Ase, inţiativa regală cari la una ncrutil’eari di cal’iuri dit bana a noastra di stat avea intervenita apufusitoru tra s-lu ndreapta imnaticlu ali istorie, alasa mari vazi tru a arada a popului.
Ti furn’ia că, dinintea a griutăţlor ti li avem, di iu putea s-yină ndriptarea? Di la factorl’i politit. Ama iu ari masi una goala forţă politică sănătoasă cari s-poată s-aduna cu autoritate elementele yii? Di la una redresare a popului. Ama el işisi eara ahandosu cutulburat. Mintearea a spiritelor, chirearea a tin’iil’ei tra ideea di autoritate, tendinţa ahandoasa di anarhizare a banal’ei morala fătea ca populu s-nu poata tra ş-află singur ziya. Tru oara dit soni, vasilia fu unanimă tru sentimentul a l’ei că ndriptarea a l’ei putea tra s-yina masi di la Carună. Iniţiativa regală ama nu fu un actu di arada, nu fu exercitarea a unlui atribut legislativ cate nsimna afirmarea a scupolui fundamental a monarhiil’ei a noastra.”
Tu 21 di yismaciuni 1939, pi apuntea Samtul Elefterie di Bucureşti, primlu-ministru Armand Călinescu eara asasinat di un comandou legionar. Tru ilikia di 46 di ani, Călinescu alăsa napoi una lume cari catu avea ahurhita tra si spuna faţa di lamn’e a priscaviil’ei şi a crimal’ei.
Autoru: Steliu Lambru
Armanipsearea: Tascu Lala