Interviu – Scriitoarea Catia Maxim (armâneaşti)
Multa, ma marea parti a moscopoleanilor, ateli dit fumealia al Dan Telemac s-trapsirâ Bitola. Bitola sidzurâ pânâ tru protlu polim mondial a deapoa aclo s-feati idyiul lucru, casa arsâ, fudzirâ cu ti acâtarâ si agiumsirâ tu România, Sighisoara.
Tașcu Lala, 24.06.2015, 16:07
– Entipusi “CARVANEA ARMANEASCA”
– Tomurli I si II “ANGHIL’III DI MOSCOPOLE”
REPORTER — Vrut ascultâtori avem harauua tra s-u avem oaspitâ tu emisiunea armâneascâ di la RRI scriitor Catia Maxim ti u stit dit hâbărli a noastri cu furn’iia a premierâl’iei trâ filmul CARVANEA ARMANEASCA ti s-feati Câmpulung Muscel si deftura premierâ Bucuresti iu nâsâ, scriitoarea Catia Maxim si ngrâpsi ndauâ articoli tu ligâturâ cu aestu filmu ti vâ li ghivâsim cu furn’iia a interviului ti âl’i lu lom al Pero Tata prit telefon câte nâs eara multu acâtat cu intreviurli la mass-media localâ di Câmpulung Muscel.
Prota s prota ghini vinisi tin’isitâ Catia Maxim tu emisiunea armâneascâ di la RRI di Bucuresti !
CATIA MAXIM — Ghini v-aflai si vâ haristusescu ti cl’iimari !
REPORTER-Si noi tâ haristusim s ma multu vrut ascultâtori ti furn’iia câ pi ninga articolili ti li ngrâpsi Catia Maxim tu ligâturâ cu filmul CARVANEA ARMANEASCA nâsâ ari si unâ miraki, unâ aplicari ta s-nâ achicâseascâ, unâ miracki si ti ateali ti s-fati cu armân’iil’ii.
Dimec/ Ti va s-dzâcâ Catia Maxim agiumsi la doilu tom “Anghil’ii di Moscopole, protlu ti isi tu 2011 ca s-nu alâthusescu, si ia nâ lu adusi doilu tom, câtu ari insitâ tu 2015 “Anghil’ii di Moscopole” e, dupu un manuscris ti lu-ari loatâ nâsâ di la Diana Coca Cosma, unâ soatâ a l’ei si manuscrisi ti li ari Diana Cosma di la Dan Telemac, a l’iei pap.
E si tu unâ altâ emisiuni va sâ zburam ti nâs.
Catia Maxim, scriitoarea, nâ adusi si ndauâ ngrâpseri tu ligâturâ cu personalitatea al Dan Telemac trâ cari va vâ spunem tru unâ emisiuni yinitoari.
Ama s-videm cari easti Catia Maxim pi ningâ aesti spuneri tu ligâturâ cu armân’iil’ii ?
Va vâ ghivÂsescu nândauâ zboara dit CV-ulu a l’iei literar:
2007– romanlu “Încă un pas”(editura Echinox, Cluj)– o abordari atipică a triunghiului con’iugal.
“ Nu va face nimic împotriva ei si, cu atât mai putin, împotriva celorlalti. Nu se va opune, nu se va îmcrâncena. Nu va urî.”
(ARM.) – 2007– romanlu “Nica unâ jgl’iioatâ ( editura Echinox, Cluj)– unâ abordari atipicâ a triunghiului con’iugal.Nu va s-adarâ ici tiva contra a l’iei, cu ahât ma putân, contra a alântor. Nu va-l’i si ncuntreadzâ, nu va s-hibâ pi mutata. Nu va s-urghiseascâ.”
2008 – volumul de scurte povestiri “Clipe salvate”( editura Nicol, Bucuresti)
Manuscris citit de prozatorul Constantin Stan.
- Chérie, stii unde-mi sunt oare papucii?
Ana izbucneste într-un râs molipsitor. Cuvintele ei aduc lumina pe chipul lui.
Cred că i-ai pierdut.”( Zburătorul)
(ARM.) – 2008– volumlu di scurti pirmituseri “Sticuri di oarâ ascâpati” ”(editura Nicol, Bucuresti) Manuscris ghivâsit di prozatorlu Constantin Stan.
- Vruta mea, stii vahi iu-n’ii suntu paputâli/ papucii?
Ana u-acatâ arâdearea di va s-câpâiestâ. Zboarâli a l’iei aduc lun’iina pi prosuplu a lui.
Pistipsescu câ-l’ii chirusi.”( Zburâtorlu)
2009 – romanul Ghici pe cine iubesc eu?”( editura Semne, Bucuresti)
Aceeasi poveste a triunghiului con’iugal, relatată din prisma bărbatului
“ Oare nicio femeie nu vede cât e de singur?”.
(ARM.) – 2009– romanlu Stii cu cari mi arisescu io?”(editura Seamni, Bucuresti)
Idyea pirmituseari a triunghiului con’iugal, zuyrâpsitâ dit videala a bârbatlui
“Em niti unâ mul’ieari nu veadi cât singur armasi (câ armasi masi el gol) ?”
2010 – romanul “Între timpuri”(editura Tracus Arte, Bucuresti)
O carte împotriva uitării( Traian T. Cosovei)
Parcursul unui tânăr venit din Oltenia în Bucurestiul supus tranzitiei de la capitalism la comunism până după evenimentele din 1989, pe care nu reuseste să le priceapă.
“ …zâmbeste pentru ultima oară în casa ce mai crestează un sens încă unui destin strivit între zidurile ei.”.
- – 2010– romanul “Anamisa di timpuri”(editura Tracus Arte, Bucuresti)
Unâ carti tra s-nu agârsim ( Traian T. Cosovei)
Imnaticlu a unui tinir ti vini dit Oltenia, tu Bucurestiul ti agiumsi stuhinat di tritearea di la capitalismu la comunismu pânâ dupâ evenimentili dit 1989, ti nu aprâftâseasti s-li achicâseascâ.
“ …sumarâdi trâ oara dit soni tru casa ti fati nica unâ noimâ-tâl’iiturâ a unâl’iei mirâ chisatâ anamisa di mururli a l’iei.”.
2011 – romanul “Îngerii din Moscopole”( editura Tracus Arte, Bucuresti)
Prezintă agonia si extazul vestitei metropole ale armânilor. Bazat pe evenimente adevărate din viata unei familii de armâni, originari din Moscopole, refugiați după arderea orasului, la Bitola, alungati apoi si de primul război mondial la Sighisoara. Despre Moscopole si-a dorit să scrie un roman, Dan Telemac, bunicul cititoarei care mi-a încredintat povestea familiei ei.
“Până la vârsta de şaisprezece ani, în casa părintească din Bitolia n-am auzit niciodată vorbindu-se despre cetatea de baştină a familiei. Doar bunica a pomenit de două ori, pe şoptite, numele acestui oraş, uitându-se speriată în jur, să n-o audă cineva. Când am întrebat-o într-o zi ce-i cu sipetul ei atât de frumos cioplit, înfrumuseţat cu aur şi argint, zugrăvit în culori frumoase, şi de ce-l ţine mereu încuiat, mi-a şoptit: e un sipet de zestre, adus din Moscopole. Altă dată, când am întrebat-o despre icoana mare, foarte veche, frumos pictată şi aurită ce avea în faţă o candelă la fel de veche, mi-a răspuns tot în şoaptă: e icoana sfântului Gheorghe, patronul casei noastre. Au adus-o de la Moscopole.” Telemac Dan, aprilie,1978
(ARM.) 2011-romanlu “Anghil’ii di Moscopole”(editura Tracus Arte, Bucuresti)
pârâstiseasti agonia (catastisea nâinti di moarti) si extazlu a cânâscutâl’iei metropolâ a armân’iilor. Thimil’iiusit pi evenimenti alithea dit bana a unei fumeal’ie di armân’ii, originari di Moscopole, arifugat dupâ ardirea a câsâbalui, Bitola, avinat deapoa si di primlu/ protlu polim mondial Sighisoara. Ti Moscopole avu miraki s-ngrâpseascâ/ sâ scrie un roman, Dan Telemac, paplu a ghivâsitoaril’iei cari ân’i deadi tu mânâ pirmitusearea a fumeaiil’iei a l’iei.
“Până tu ilikia di şasprâdzati di an’ii, tu casa pârinteascâ di Bitolia nu avdzâi vârnâoarâ sâ zburascâ trâ titatea iu eara amintatâ familia/ fumeal’ia. Masi maia adusi aminti dauâ ori, ciuciurat/ susurat, numa a aistui câsâba, ama mutrea anvârliga aspâreatâ, s-nu u-avdâ âarâ. Cându u antribai unâ dzuuâ ti easti cu sfindukea di lemnu ahâtu museat pilikisitâ, musutâta cu malâmâ si asimi, zugrâpsitâ tu hromi museati, şi câ te âlu tânea totna ancl’iis, ân’ii ciuciura: easti unâ sfinduki cu prica/ paia, adusâ di Moscopole. Altă oarâ, cându u ntribaiu ti icoana atea marea, multu veacl’ie, museat zugrâpsitâ şi mâlâmâsitâ ti avea dininti unâ cândilâ idyealui veacl’ie, ân’i apândâsi tut ciuciurat: easti icoana al Ayiu Yioryi, patronlu a casâl’iei a noastrâ. U adusirâ di Moscopole.” Telemac Dan, apriliu,1978.
2012- romanul “Îngerii din Moscopole. Exilul”(editura Tracus Arte, Bucuresti)
Un ultim strop de cafea. Ar trebui să mai lectureze o dată textul si să-i pună un titlu. Cel mai potrivit ar fi si eu hiu armân!”
(ARM.) — 2012- romanlu “Anghil’ii di Moscopole. Exilu”(editura Tracus Arte, Bucuresti)
Atea dit soni chicutâ di cafei. Ti bun vrea s-hibâ s-lu ghivâseascâ nica unâ oarâ textul/ angrâpsearea si sâ-l’ii bagâ unâ numâ. Nai ma uidisitu va s-hibâ “si mini hiu armân!”.
2014- romanul cinematografic Slow motion( editura Tracus Arte, Bucuresti) Derulat pe două planuri: exotismul unui traseu marocan menit să redescopere Iubirea si Bucurestiul cenusiu al trădării. Două femei se confruntă într-o luptă. Devastatoare pentru un bărbat. Rod al unui adulter, un băietelul de sapte ani oferă cel mai limpede dimensiunea realitătii când, vârându-si degetul într-o felie de pâine, face o gaură, ca să vadă si mama lui cum arată viitorul.
(ARM.) – 2014- romanlu cinematografic Slow motion( editura Tracus Arte, Bucuresti) Dizvârtit pi dauâ planuri: exotismul a unâl’iei cali/voltâ marocanâ ti ari scupolu s-u xanaaflâ/ xanaânyeadzâ Vrearea si Bucurestiul bagav a purdaril’iei. Dauă mul’ieri s-acata ampuliseari/ sâ s-alumtâ. Di âl’ii fug mintâli a unlui bârbat. Arod a unâl’iei putânlâchi, un cilimean di sapti an’ii yilipseasti nai ma ghini cât mari easti averlu anda, câtu si bâgâ dzeaditlu tu unâ filie di pâni, di adarâ unâ guvâ, ta s-veadâ si mamâ-sa cum sâ spuni yinitorlu.
2015- romanul “Îngerii din Moscopole. Povesti îngemănate”( titlu sugerat de poeta si omul de cultură, care a fost Cornelia Maria Savu) — în curs de aparitie.
(ARM.) – 2015- romanlu “Anghil’ii di Moscopole. Pirmithi ndziminati”( numa ti si-u deadi cu mintea si u aprukeaiu di la poeta si omlu di cultură, cari fu Cornelia Maria Savu) — easti pi cali s-alanceasca/ s-iasa tu videala.
– Antologia de prozâ fantasticâ (2011) Balaurul si Miorita, editie îngrijită de scriitorul Mihail Grămescu.
– (ARM.) – Antologhia di prozâ fantasticâ (2011) Lamn’ia si Miorita, editie ndreaptâ di scriitorlu Mihail Grămescu.
Va s-tritem tin’iistâ Catia Maxim la arada ti nâ u bâgam tu minti, dimec s-nâ spun’i ndauâ zboarâ, prota s prota, ti filmul documentar si artistic CARVANEA ARMANEASCA dauli premieri ti li vidzusi, unâ Câmpulung Muscel, unâ aoa Bucuresti.
CATIA MAXIM– E, trâ mini fu unâ harauuâ ahoryea s-l’iau parti la aesti aleapti premieri. Premiera di Câmpulung si premiera ti s-feati Bucuresti. Easti doilu filmu aromân ti lu ved si lugursescu ca hiindalui un filmu tru limba armâneascâ si cu…trâ bana si adetli a armân’iilor.
Minduescu câ easti un evenimentu di mari simasie.
Lipseasti s-aduc aminti câ aestu filmu, CARVANEA ARMANEASCA fu ndrupât cu pâradz di domnul Emil Hagi, prezidentul a Sutatâl’iei Multiculturalâ “Nicu Hagi” (Tentrului Cultural ”Apa Ansâratâ” di Câmpulung Muscel).
Dit a mea videalâ, filmul ari unâ axie ahoryea ti furn’iia câ u ndzimineadzâ partea documentarâ multu ghini ndreaptâ trâ cârvânârit si trâ carvanari cu partea di fictiuni adi s-nu spunem partea artisticâ ti furn’iia câ actorl’iii, e protagonistil’ii a filmului suntu nâscântâ oamin’i cu vreari/ inimosi nâscântâ armân’i inimosi.
Ma s-nu alâthusescu suntu si andoi român’i anamisa di el’ii tu pereia a filmului.
REPORTER — cadealithea
CATIA MAXIM — Si avui entipusi ti nu am zboarâ sâ spun. Mari entipusi n’i-alâsa Pero Tata aestâ masti cu hari dit Macedonia lu simna scenariul si fu si regizor si interpret. Parctic filmul isi tu migdani si prit unâ hromâ di hazi multu ghini ndreaptâ. Dit videala a mea asi cum ngrâpsiiu s tru cronicâ s tru materialu ti lu adrai dupu premiera di Bucuresti easti un evenimentu cari lipseasti s-hibâ ndrupât cu curayiu, ndrupât (cu pârdz) si pânâ tru soni âl’i si cadi hiratimati ti aestu curayiu ti lu spusi echipa si domnul Emil hagi di Câmpulung Muscel.
REPORTER — Asi easti si vrut ascultâtori ia va s-alidzem di tu spusili a articolui simnat di Catia Maxim tu ligâtura cu premiera a fimului CARVANEA ARMANEASCA, Bucuresti. Spuni scriitoarea Catia Maxim (alidzem): “Organizat/ Ndreptu di Sutata di Culturâ Armâneascâ di Bucuresti viteprezidentu tu aestu chiro Costa Farmazon. Evenimentul fu moderat di jurnalistul Tascu Lala di la RRI.
Ti filmu zburârâ prof. Alexandru Gica, jurnalistul Tascu Lala. Doil’ii adrarâ unâ scurtâ pirmithuseari ti zânatea di cârvânârit. Ma multu, lipseasti s-adutem aminti câ jurnalistul Tascu Lala asiguripseasti partea documentarâ dit filmu spuni scriitoarea Catia Maxim.
Cârvanea Armâneascâ ari unâ cronica ngrâpsitâ si âl’i or cât ma multi spuni nâsâ ti isi tu videalâ dupu premiera di Câmpulung Muscel.
Adavgu masi câ filmul easti nica unâ jgl’ioata pi unâ cali ti va ta s-hibâ câ te nu, poati unâ autostradâ, atea cali modernâ di azâ, nu atea dit vecl’iul kiro pri iu urdina cârvânarl’ii cu cal’ii, cu mulili.
Ti atea un filmu trâ adet si aradz a armân’iilor lipseasti s-hibâ hiritisit, ndrupât sâ-l’i si da curayiu di câtrâ armân’i si nu mas.
Dupu videarea a filmului vini sectiunea- cumata di ntribari si apandasi, deapoa furâ câlisit dinintea a publiclui, actorl’ii, organizatorl’ii si sponsorl’ii.
Sponsorl’ii eara mas un. Atel ti fu nicukirlu a salonil’iei “Atena” di la Hotelu “Alexander” domnul Valentin Barba vahi va s-yinâ si altâ sponsori s-ndrupascâ hargili icâ yinitorlu filmu ti s lu bâga tu minti regizorlu Pero Tata cu pareia tra s-lu facâ.
Aduc aminti câ filmul fu ndrupât cu pâradz di Emil Hagi spuni scriitoarea Catia Maxim, prezidentul a Sutatl’iei Multicultural “Nicu Hagi” di Câmpulung Muscel.
La evimentu loarâ parti personalitat ditu bana culturalâ armâneascâ, scriitori si lingvisti, jurnalisti di la RRI Sectia Armâneascâ, aduc aminti aoa jurnalistil’ii Toma Enache si regizorlu a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân” si jurnalista Aurica Piha, spectatori armân’i si român’i. A deapoa, tu bitisitâ, filmul fu tin’iisitu cu bâteri di paln’i.
Evenimentul nica acâta tu isapi un spectacol di cântiti si giocuri armânesti cu cântâtoarea Sirma Granzulea di Custanta, tinira cântâtoari Camelia Bizdu di Tulcea si Corina Elena Badea tut di Tulcea, a nu dip tu soni, cântâtorlu si regizorlu Pero Tata dit Ripublica Macedonia si Cristi Andoni, cântâtor di Bucuresti.
Cadealithea furâ adusi trâ tin’iisearea a publiclui, prit organizatorlu Costel Farmazon aratea sampanie si hiritiserli di partea a publiclui.
Nu bitisescu fârâ s-vâ or diznau, spuni scriitoarea Catia Maxim, hâirlaticâ CARVANEA ARMANEASCA la zinitoarili premieri ti va sâ s+tânâ Custanta si tu Ripublica Macedonia!
Haristusim tin’iisitâ Catia Maxim si ti aesti zboarâ, ti aestu articolu si vinita a ta la premiera di Bucuresti pi ningâ alantâ armân’i, personalitat culturali armânesti …cata cum prof.dr. si scriitor Mariana Bara si tut alantâ.
Al’i-astiptam cadealithea multâ altâ scriitori si profesori di la Sutata di Culturâ Macedo-Românâ Ion Caramitru si avea spusâ mirakea, regizorlu Stere Gulea ma eara fugat Arad, prof.dr. Nicolae Sramandu cu prof.dr. Manuela Nevaci e, ma nu puturâ, vahi va s-yinâ la alti premieri.
Haristusim ti aesti zboarâ si vrem s-tritem ma largu la unâ altâ arâdârichi, unâ altâ comatâ ti atea ti u spusi cu miraki scriitoarea Catia Maxim vrut ascultatori, dimec trâ dauli tomuri cu numa “Anghil’ii di Moscopole” simanti di Catia Maxim, minduescu câ va s-iasâ si treilu tom ?
CATIA MAXIM — E, easti tru plan s-iasâ treilu tom, easti pi cali di alânceari “Anghil’ii di Moscopole, pirmithi andziminati” cum si adusesi aminti. Numa fu sugeratâ di cânâscuta poetâ si om di culturâ Cornelia Maria Sava cari numata easti anamisa di di noi.
Ea ân’i deadi idheea, hiindalui unâ personalitati cu multâ vreari trâ istorie, ân’i deadi aestâ minduitâ si mutrindalui istoria a armân’iilor multu cu ngâtan si tu harea di redactor la Revista “Cultura” ân’i deadi idheea ti aesti numi si astipta cu niarâvdari treilu tom. Va s-âlânceascâ, am nâdia ti di toamna a alustui an.
REPORTER — Hâirlâticâ s-iasâ si alti cartâ tu ligâturâ cu armân’iil’ii câ te estâ si un mesager a culturâl’iei armâneascâ si nâ ndrupastâ cu aesti tomuri. Cum agiumsesi la manuscrislu “Anghjil’ii di Moscopole”.
Cari easti Dan Telemac, cari easti Diana câ ghivâsii dit protlu volum, soata a ta, cu cari deapoa ti ndrupâsi ta sâ scot tu videalâ aesti dauâ tomuri ?
CATIA MAXIM — Câti ori am furn’iia, harea ti ngrapseari, câ io asi u lugursescu harea ti ngrapseari. (rep. Cum pi armaneasti avem harea)
Harea ti ngrâpseari ti agiutâ, multu di multu, tru multi subiecti. Cathi unâ carti ti u ngrâpsiiu nu acâataiu s-u bitisescu câ te subiectul a yinitoaril’iei carti aâj vini di la ghivâsitori. Asi s-feati s cu “Anghil’ii di Moscopole”.
Diana Coca Cosma ti cari spus ma nâinti, di …………..—-lata parti u aduc aminti s tru ahurhita a tomlui “Pirmithusearea/ Zbor nâinti” faptâ tu unâ turlie, vârâ turlie literarâ.
Ghivâsi cartali a meali, eara vinitâ la ndauâ lansari si unâ dzuuâ mi câlisi la ea acasâ, iuva pi Calea Floreasca.
Mi dusi tu unâ dâvani si aclo discl’iisi unâ (rep. lavita) lada, ladâ-sfinduki veacl’ie mplinâ cu albumi di cadhuri, cu juranli si cu fisi si cu unâ soie di manuscrisi a pap-sui.
Paplu a l’iei, Dan Telemac, strâpâpân’iil’ii a paplui a l’iei yinea tamam di Moscopole.
Dupu ti Moscopolea fu arsâ di pi Loc/ Pimintu (rep.1788…) la anlu 1788, tamam asi ahurheasti, la 1788, romanlu, protlu tom.
Multa, ma marea parti a moscopolean’iilor, atel’i dit fumeal’ia al Dan Telemac s-trapsirâ Bitola. Bitola sidzurâ pânâ tru protlu polim mondial a deapoa aclo s-feati idyiul lucru, casa arsâ, fudzirâ cu ti acâtarâ si agiumsirâ tu România, Sighisoara.
E, tu chirolu cându Diana ân’i pripusi aestâ pirmithuseari mârturisescu/ u spun cu tutâ inima, hâbari nu ân’i aveam ti Moscopolea. Hâbari nu ân’i aveam iu eara Moscopolea si hâbari nu ân’i aveam ti istoria a armân’iilor, acâ io tu facultati, tu doilu an adraiu un cursu di dialectologie cu Matilda Caragiu Marioteanu. Ghini ma lucârli, tut cu tut, eara diferiti/ eara altâ turlie.
E, jgl’iioatâ di jgl’iioatâ ma ghivâsiiu ateali ansimnari/ angrâpseri, ma nersu la vivliotet agiumsu pi isapea câ am si nândoi sot armân’i ti mi agutarâ multu si tora lipseasti s-lâ aduc aminti numa.
Haristusitâ a fumeaiil’iei Tugearu cându agiumsu Moscopole, cându s-feati Marea Adunari di Moscopole cu armân’iil’ii di iutido si aclo vidzui ateali locuri câ te nu minduiam câ va s-puteam altâ turlie s-li ved, cu documentarea si cu tuti angrâpserli ti Dan Telemac li feati, nu pistipsescu câ vrea s-puteam sâ u yilipsescu hâvaia atea si sâ angrâpsescu ti un subiectu ahât andilicat si ahât zori ti acâtari tu isapi ma s-nu videam cu ocl’ii a mei ateali locuri.
Cum spuneam, tru 2010 avui furn’iia s-neg Moscopole, sţ u ved Moscopolea, sâ zburascu cu nândauâ Armâni, nâscânti moasi, anviscuti tu stran’iiu laiu, (rep. portul traditional care vorbeau armanste) cari zbura multu cu preayalea si multu museat si cu cari mi akicâsiiu.
Cadealithea, câ aoa yini un altu subiectu, mi akicâsiiu, ama io nu puteam sâ zburascu armâneasti, atea ti ari unâ mari adgheafur.
E, si jgl’iioata di jgl’iioata, mirakea ti aestu subiectu criscu si ia câ tora agiumsu la treilu tom ti Moscopole.
REPORTER — Asi easti, vahi si atel cursu di dialectologie cu l’iirtatlu academician Matilda Caragiu Marioteanu fu …
CATIA MAXIM — E, cadealithea (rep. a fost un imbold sa spun asa) fu, câ te nu eara oarâ/ ceaslu di cursu di la Dumidza tru cari Matilda s-nu aducâ aminti si s-nu zburascâ cu mari virin ti fratili a l’iei ti lu-avea chirutâ la cutreamburlu di loc dit 1977.
Un chiro nâ feati urminii si nu eara oarâ di la Dumidza anamisa di datili ateali aridi/ … di lingvisticâ, stricura câti unâ poematâ pi armaneasti cari avea un iho ahoryea, avea unâ turlie ahoryea anda avdzai ahtari poemati si atumtea nâ feati urminii, ân’i aduc aminti s tora atea ploaci cu poemati armânestâ tu cari avea poemati aleapti di Matilda, Caramitru si di Toma ti nu âsi ari preacl’ie, Toma Caragiu.
E, si cadealithea tu atel chiro anvitai “Cu foartica” poematli ateali multu museati.
Vahi furâ si ateali sticuri di aprucheari ama an’iil’ii tricurâ si mini numata angrâpsii si numata lucrai pi aestu subiectu.
REPORTER — Haristusim Catia Maxim ti spunerli, ti hâbarli, informatiili ti nâ li adusesi, tut cu tut, ti Dan Telemac, ti strâpâpân’iil’ii ali Diana Coca Cosma, ti atea câ agiumsesi pânâ Moscopole tra sâ âl’i vedz armân’iil’ii, cadealithea tâ agiuta si aestâ, ti adusi tu hâvaia/ tu atmosfera di aclo si vahi tâ agiuta anda ahurhisi cu angrâpsearea.
Vrut ascultâtori sâ spunem câ dauli cartâ au ilustratia/ yilipsearea pi prota si deftura câpachi dupu lucrarea a sculptorlui Tugearu Mihai, “Clopatlu” pi cari easti ngrâpsit “Iutido, deadun” si “cârlibana” tut asiti adratâ di sculptorlu Mihali Tugearu.
CATIA MAXIM — Clopatlu aestu easti tora Moscopole lu alâsa Mihali dhoarâ, tamam clopatlu a evenimentului di Moscopole dit 2010.
REPORTER — Asi easti, clopatlu ti Mihali Tugearu lu adra aoa Bucuresti si âlu feati dhoara Moscopole pi cari angrâpseasti “Iutido deadun”.
Tâ haristusim nica unnâ oarâ !
CATIA MAXIM — Vâ haristusescu si mini trâ acl’iimari si cadealithea câ va s-escu deadun cu isnafea armâneascâ a curi âl’i or s-adarâ tut ti s-ari bâgatâ tru minti si maxus s-hibâ adunatâ stog !
REPORTER — Cadealithea, s-hibâ daima deadun cum avem a noastri zboarâ.
Ia pâna si aseara Catia Maxim iu eara câlisitâ la un canal di televiziuni uvriescu aleapsi dit “Anghil’ii di Moscopole” si ti aestâ tâ haristusim !
Multâ, multâ sanatati, hâirlâtica si priimnari museati prit bana a armân’iilor tru Balcan’i !
CATIA MAXIM — Haristusescu si mini, masi ghineatâ si sânâtati si s-avdzâm masi bunili, ti tutâ lumea !
REPORTER — Videari bunâ si la alanti premieri !
CATI MAXIM — Cu multâ harauuâ !
