Comunicare prof.univ. GHEORGHE ZBUCHEA – Istoric Societatea de Cultură Macedoromână
Tinisiţ oaspiţ, cadealihea că tru naima marea parti, ti voi ţi hiţ prezenţâ aoa vâ easti cunuscutâ activitatea a Societatilei di Culturâ Macedromânâ.
Tașcu Lala, 30.08.2013, 12:54
Apriduţearea: Taşcu Lala 18.02.1999
LA MICROFON OASPETII NOSTRI
Prof.univ. GHEORGHE ZBUCHEA — Istoric Societatea de Cultură Macedoromână
Tin’isiţ oaspiţ, cadealihea că tru naima marea parti, ti voi ţi hiţ prezenţâ aoa vâ easti cunuscutâ activitatea a Societatil’ei di Culturâ Macedromânâ.
Di mari ananghi easti tra s-hibâ tipusitâ ş-unâ monografie ti aestâ societati. Vahi, va s-escu maşi mini gol ţi am vidzutâ arhiva ţi easti nica, a Societatil’ei di Culturâ Macedoromâne.
S-voi s-dzâcu câ, suntu dauâ dosari ţânuti nica, dupu 1945, dimec dupu scutearea di pi lucru a societatil’ei tru 1952, tutâ aţea dit soni parti a arhivâl’ei fu aspartâ.
Am nâscânti informaţii cu aţea ţi s-feaţi cu arhiva, tru chirolu tru cari prezidentul a societatil’ei eara yiaturlu Petraşincu, ama activitatea a societatil’ei eara faptâ di Nicolae Batzaria, tru chirolu al Antonescu.
Arhiva fu arâspânditâ di itia a nâscântor procesi ţi s-feaţirâ ti ma mulţâ; ş-mi tornu tra s-dzâcu câ easti ananghi tra s-hibâ cunuscut ţi s-feaţi cu societatea.
Dimec, Societatea di Culturâ Macedoromână fu adratâ nchisindalui di la apelu dit 1860, cari fu un apel faptu di armân’il’i ţi eara viniţ tru România, dimi fu unâ iniţiativâ a armân’ilor, la cari s-adâvgarâ deapoa simpatizantâl’i di la nordu di Dunâ a aiştor armân’i.
Si s-nu agârşim câ ş-tru 1864-1865 anda avea ahurhitâ s-lucreadzâ societatea, ş-ma multu tru 1879-1880 cându corpurli legiutoari votarâ nomlu tra s-lucreadzâ societatea, cari aşi cum pruved nomurli juridiţi easti tru lucru ş-azâ, aproapea tut ţi eara câimachi/ ca cipitâ tru intelectualitatea românească, aţea ţi eara reprezentativ tru culturâ, tru bisearicâ eara mintit cu lucurlu tru aestâ societati.
Prit statut, prezidentul di tin’ie a societatil’ei eara mitropolitlu ş-deapoa patriarhul roman.
Tru consililu di cumânduseari eara universitari, armân’i i alţâ, cari dâdea a aiştei societati unâ griutati, unâ puteari.
Deapoa, aestâ societati pân tru 1952 ş-pripusi ndauâ lucri ti cari va mi tornu, nu s-minti tru multi di problemili politiţi dit vâsilie ma puţân tru dauâ di eali: ninti di protlu polim mondial yiaturlu Leonte Anastasievici cari fu multu chiro prezidentul a Societatil’ei Macedoromână, ţi eara ş-membru cu anami tu Partidlu Conservator vru tra s-ufiliseascâ, ma ti cripari, tamam tru chirolu a polimilor balcaniţi, societatea, ti niscânti lucri di alumtâ anamisa di fracţiun’ili conservatoari.
S-fu nica unâ, tru 1940, cându tinirl’i aeştâ, armân’i cari avea intratâ tu minarea legionarâ cumândusiţ tru 1940 di Constantin Papanace, feaţirâ ca societatea sâ spunâ mindueri prolegionari, lucru ţi fu ufilisit ma amânat ş-ti cutugursearea a activitatil’ei ţi u feaţi societatea.
Aestâ societati ş-pripusi prit statut, ş-mutri s-ndreagâ niscânti lucri cari ş-tu chirolu di tora suntu di mari actualitate dupu minduearea a mea: cultivarea a limbâl’ei, a pistil’ei, a specificlui işişi a armân’ilor.
Ti ş-pripusi societatea nica dit ahurhitâ: sculii, bisearică, ţânearea a identitatil’ei şi cât avea câbile, fâţearea cunuscut ti aţea ţi eara armânamea.
S-nica un lucru ş-lu pripusi, ama nu-l feaţi niţi tu chirolu di ma ninti ş-niţi tu aestu di azâ: unâ elitâ culturalâ ta s-şeadâ tu mesea di armân’i şi s-l’i agiutâ.
Al’iumtrea ş-cu aestâ voi s-bitisescu, lipseaşti sâ spunem câ societatea avu nispetea, vahi ş-di itia câ armân’il’i suntu lugursiţ nâscânţâ oamin’i cu raţiun’i, câ organismul aestu cari alidzea prezidentul şi giudica ndreptu, dzâţeam câ avu ma mulţâ prezidentâ, nu dip mulţâ, ama tuţ oamin’i cu thimel’iu, cu multâ vreari ti armân’i, un gol maşi ţi nu eara armân, Ioan Grâdişteanu, ama cari feaţi multi ti armân’i ama ş-ti timocean’i.
S-tra s-nâ turnăm la subiectul a nostru dit aţel chiro mini fui impresionat multu chiro di personalitatea a prezidentului Fârserotu, ş-di activitatera al Nasta, oamin’i cari tru condiţii greali ţânurâ hlambura ndzeanâ ti intereslu a armân’ilor.
Minduescu câ easti ghini tra s-lâ fâtem aestâ tin’ie. S-vahi mastea a lor prindi s-iasâ dit cadurlu aestu multu n’ic tru cari suntu cunuscuţ.
Vâ haristuisescu.