Paramithurile a Banatului Montan

Descoperim tru ediția di ază a rubricălei a noastră ună zonă încărcată di paramithuri, leghende și tradiții. Județulu Caraș-Severin, situat în s

Daniel Onea, 15.12.2023, 23:25

Descoperim tru ediția di ază a rubricălei a noastră ună zonă încărcată di paramithuri, leghende și tradiții. Județulu Caraș-Severin, situat în sud-vestul a li Românie, se mâreaște cu latura lui multiculturală, ama și cu obiective turistiţe uniţe. Miţ hori împline di măghie, mori di apă vechli, care ninca lucradză/funcționeadză, ama și căliuri/pârtii de schi. Iatu maşi îndoauă di muşuteţ/atracții!

Nă acăţăm din cap călătoria cu Semeringul Bănăţean. Aesta easte ţea mai veachlea cale ferată di munte din România, ama șia ţea mai spectaculoasa, declarată tru anulu 2021 Destinația Anului. Fu inaugurată în data di 15 decembriu 1863, ninte cu 160 di ani, și treaţe prin 14 tunele și pe 10 viaducte, pe ună lundzime totală di 33,4 di km. Semeringul Bănățean leagă căsăbălu Oravița di Anina, ună localitate care în trecut bâna din industrie, spune Dan Mirea, directorulu a Chentrului Județean tră Conservarea si Promovarea Culturălei Tradiționale Caraș-Severin.

Tora/În prezentu, easte căsăbă ţi are aflată ca soluție dezvoltarea turistică. Ca un elementu inedit poate să hibă faptul că aoaţe, într-ună di minele ţeale mai ahundoase din Europa, există un motor englezescu vechlu care arămase în stare di funcționare. Easte un motor care nu mai există niţeiuva în lume, unulu din seria motoarilor ţe fură ufelisite și pe celebrul/avdzâtulu vas/pampore Titanic. El există tru aestă mină din Anina, iar edilul și Consiliul Local di acolo au decisă să facă și di aestua un obiectiv turistic, di aformia că sunt foarte mulță xeni care au aflată/înviţată hăbarea di aţist motor. Turiștili agiungu cu aţist Semering Bănățean, ună linie di cale ferată într-un peisaj superbu.

Tot în zona montană a județului Caraș-Severin va puteţ să videţ aţea mai cunoscuta cascadă/cădeare di apă din România. Aesta fu inclusă di portalul The World Geography pe primulu loc în clasamentul a ţelor mai muşatile cascade din lume.

Fără înduială că unulu di obiectivile ţeale mai di notorietate din județ pare să hibă Cascada Bigăr, care, în ultimulu an, are adunată un numir recordu di turiști, aţea zonă si are dezvoltată și ca zonă turistică. Pot să aduc aminte aoaţe, afoară de/pe lângă Cascada Bigăr, la niţe 10 km, localitatea Eftimie Murgu, Rudăria, ași cum o/u numescu bănățeanili de munte, ună localitate iunde există celebrile/avdzâtile mori di apă, care sunt di piste 100 di ani pi lucru/în funcțiune. Eale sunt și tru aţist momentu folosite di cătră localniţ și ca obiectiv turistic, și ca prezentare a bucatilor/ghelilor şi măghiriilor tradiționale. Mălaiulu/farina di misur/di colombuchiu pi care horighiaţăli îl maţină la ţeale mori easte pregătit în bucate tradiționale în gospodăriile/casile din Rudăria. Sunt foarte mulță turiști xeni care vin aclo. Noi, de curundu, avem prezentată la Panairulu Național de Turismu, mălai măţinat la morile di la Rudăria și aesta fu ună di atracțiile gastronomiţe a standului a nostru, Banatulu de Munte.

Destinațiile montane principale sunt Semenic și Văliug, doauă localități care s-au dezvoltată foarte multu/dip multu tru anili di ma nâpoi. Aflăm di la Dan Mirea, directorulu a Chentrului Județean tră Conservarea si Promovarea Culturălei Tradițională Caraș-Severin, că horile din varliga luştoru stațiuni s-au dezvoltată și eale.

Există ună hoară celebră în munțăli a Banatului: Gărâna. Aesta găzduiaște în timpul a vearălei ţel mai marile festival di jazz din estul a Europălei, iar, în perioada a iarnălei, si transfoormă într-ună adevărată sărbătoare. Toate casile di aclo fură transformate di localniţ, cu agiutorulu a autoritățâlor, tru miţ pensiuni. Catheună di eale oferă, pe lângă măncărurile/bucatile tradiționale, un cadialithea spectacol a arădzâlor nu maşi românești, că și aţeale a sașilor. Gărâna easte ună di horile săsești care au înflorită di punctu di vedeare turistic. Noi avem comunităț di croață, di sârghi, di maghiari, di ucraineani, di sași care au venită amu şi-ndauă sute di ani ca forță di lucru, iar, apoi, au devenită oamini di-a locului contopirea cu bănățeanili și au agiumtă să creadză adevărate comunităț. În catheună zonă a Banatului, există aeste sărbători. Comunitatea croată își prezintă adeţăle, comunitatea sârbă, pe Clisura Dunărilei, ună zonă care easte fără înduială foarte vizitată di turiști nu maşi în timpul a vearălei, ama și iarna. Aeste adeţ si păstrează/i ţân din generație în generație, bărnu-bârnu. Celebrile colinde bănățene sunt cântate tot ca în Maramureș, în seara dinăintea a Nașterilei a Hristolui/Ascăpătorului, când tinerili din horile din Banatulu de munte, da hăbare tră ţea mai marea sărbătoare creștină prin aprinderea a unor focuri. Aeste focuri si ved dintr-ună hoară în alta. Tru aeste sărbători, tinerili, arada de instrumentiști, prezintă nu maşi giocuri sau portul, că și colindele, care în hoara bănățeană sunt păstrate/ânute cu mare mirache.

Există doauă zone schiabile în Banatulu montan: zona Semenic-Văliug și zona Muntelui Mic, spune Romeo Dan Duncă, președintile a Consiliului Județean Caraș-Severin.

Ninca există câte-ndauă instalații mai vechli și pi Semenic, și la Văliug, ama, foarte interesantu, există vărnă-ndauă pârtii nou adărate/făcute. Di aestea, ună are lundzimea di șase km. Easte ţea mai lunga pârtie/cale di schi tră alunchiuşirare din România și există un proiectu aprobat, iunde finanțarea easte pregătită și va să si monteadză ună gondolă pe ună lungime di 4 km. Practic, va băgăm diznou pi harta schiului aestă zonă foarte muşată, care va hibă foarte atractivă nu maşi iarna, că și veara sau în sezonulu di toamnă, prin folosirea instalațilei respectivă tră depuneeri di mountain bike. Alantă zonă, zona Muntelui Mic, easte ună zonă care si are dezvoltată multu. Easte ună zonă cu peisaje foarte muşate. Di pi Muntile Mic si ved toț munțăli: coruna a Munțălor a Țarcului, Munțăli Retezat. Ază poate să si schiadză în condiții civilizate acloo.

Pe di altă parte, Dan Mirea, directorulu a Chentrului Județean tră Conservarea si Promovarea Culturălei Tradiționale Caraș-Severin, nă geaşte/invită să pe-treaţem Crăciunulu în mediul rural.

În Ruderia, localitatea morilor di apă, există piste 12 pensiuni care sunt deşchlise pi toată perioada Crăciunului. Totunăoară, puteț să vă treaţeţ Crăciunulu în stațiunile di pe Semenic. Există un numir mare di locuri. Catheun di eale vă aproache cu bucătăria tradițională a Banatului de Munte, cu programe artistiţe pi care li băgăm/li dăm la dispoziție ahât noi cât și operatorili privaț, și, nu tru arada di ma nâpoi, pi Valea Cernălei, în stațiunea Bănile Herculane. Mai există ninca un loc care, de curundu, si are dezvoltată multu în ultimili ani: Clisura Dunărilei. Aoaţe aveț posibilitatea să ascultaţ cânteculu, să videţ dansurile și portul/stranile cum si poartă a comunitatilei sârbească, ţi cu toate că sărbătoreaște Crăciunulu după ritulu vechlu, din respectu tră turiști, organizeadză seri cu tematică tru cathe seară, ninca din data di 22 decembriu. Pe lângă faptul că există aestu mit, că him perifani/măriţ, noi him niște gazde foarte dipirate și vă aștiptăm cu vreare să vă pe-treaţeț sărbătorile di iarnă într-ună zonă ghinevloghisită de Dumnidză.

Invitația fu, maca-aşi, lansată. Vă aștiptăm și siptămâna vinitoare cu nale destinații di paramith.

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu