Cumitia ți u-alâxi lumea
România easti prota vâsilii dit Apirita ali Evropâ ți intră sum un reghim comunistu di turlii stalinistâ, dupâ Doilu Polimu, ş-easti ațea dit soni vãsilie ți ascâpă di el, tu ațeali dzâli dit inșita-a anlui 1989.
Marius Tiţa, 28.12.2023, 08:25
Acă tutâ duñeaua luyurseaști că, tu Apiritâ, comunismul fu bâgat dupâ “goada di cratu” di Praga, dit 1946, tu Românii avea chiola, dit 6 di marțu 1945, unâ chivernisi cu comunişțâ ş-controlatâ di comunişțâ. Cu tâbâbii di așchirladz sovietiț tu capitalâ, a tinirlui vâsille Mihai âlli deadirâ unâ goadâ aliaţlli ocțidentali cari âlli dzâsirâ s-aproachi chivernisea pro-comunistâ bâgatâ cu zorea di sovietiț.
Exighisea easti lișoarâ, tu sumedru 1944, Moscova, Churchill âlli pripusi alu Stalin unâ formulâ di ampârţari a lumillei iu România armânea tu proporţii di 90 tru sută tu sfera di sinferu a sovietițlor. Eara nai ma marli proțentu di aputurseari sovieticâ. Ș-Vâryâria eara adusâ aminti cu 75 tru sutâ. Achicâsearea eara secretâ, nu u ştea româñilli, ama ocțidentalli ş-sovietițlli ș-duțea lucurlu chiola dupâ aestâ loghicâ. Ti furnia aestâ, bâgarea a comunismolui tu Românii, tamam dit 1945, sâ fãțea uidisitu cu planlu a aliaţlor. Cehoslovachia nu eara tu aestâ achicâseari, lucru ti cari s-minduiaști că ea lipsea s-armânâ tu sfera ocțidentalâ. Maș că, tâbâbiili sovietiți, calea câtâ Berlin, acâțarâ acutotalui aestâ vâsilii şi, contra a achicâserilor, âlli bâgarâ un reghim comunistu, tu meslu șcurtu 1946. Tâș tora achicâsi Ascâpitata agioclu al Stalin, ama România eara dipu agârșitâ.
Dinãcali cu Vinita alu Ceauşescu tu caplu a reghimlui comunistu dit Românii, tu 1965, cu opoziţia a lui ti dominaţia sovieticâ, Ascâpitata minduiaști câ ari un soţ ţi va ta s-alâxeascâ reghimurli comunisti dit Apiritâ. Easti dealihea că România putu s-ascapâ, prit unâ acţiuni di subtilitati diplomaticâ a liderlui comunistu di ma ninti, Gheorghiu-Dej, di tâbâbiili sovietiți dit Românii. Tu 1968, Ceauşescu andrupaşti apufusearea a Primuvearâllei di Praga, contra ali Moscovâ ș-alântoru vâsilii dit Apiritâ — Vâryâria, Ghirmânia dit Apiritâ, Polonia, ș-Ungaria — ţi, alliumtrea di Românii, ş-avea pitricutâ așchirladzlli contra a aliațloru slovaț.
Ama, dupâ niscânțâ añi di nâdii, tinirlu comunistu Ceauşescu, ți avea adratâ niscânti reformi, ducheaști buneața a cultului a personalitatâllei ți lu avea bâgatâ tu practichii Mao tu China şi Kim Ir Sen tu Coreea di-Ncheari. Turlia aesta di cumânduseari u aduți ș-tu Românii ș-tuti s-alâxescu. Dictatura comunistâ ari aesti acțenti dramatiți ș-mea ași, tu 1989, anlu a alâxerilor evropeni, Ceauşescu eara nai ma sertul cumândaru dit Apirita comunistâ, ma sertu ș-di Uniunea Sovietică, ți eara atumțea tu eta Gorbaciov.
Anda vâsiliili dit Apiritâ trag mânâ pi-anarga-anarga di reghimlu comunistu, România pari ș-ducâ ma largu mira istoricã dupâ minduearea ahârdzitâ di Churchill, 90 tru sutâ sum cumandu sovieticu. Româñilli, ama, vrea altu yinitor ti elli, ș-ti ațea mutarâ caplu, tu alumtâ directâ cu reghimlu comunistu, cu dictatura a preacllillei Ceauşescu şi a poliţillei politicâ dipu vârtoasâ, Securitatea. Dupâ 34 di añi, nica s-caftâ și s-aflâ lucri niștiuti di evenimentili dit chirolu a Revoluțillei româneascâ anticomunistâ, dit meslu andreu 1989.
Ândauâ elementi nu pot s-hibâ contestati: revoluția anticomunistâ fu adratâ di româñilli dipiraţ ți inșirâ la protesti, contra a reghimlui comunistu, baș tu catandisi dipiratâ, cata cum fu ațea di Timişoara, pânâ cându ximutarea ahurhi ș-Bucureşti. A că s-vrea tut unâ evoluţii bâgatâ pi aradâ, ași cum s-avea adratâ chiola tu alanti craturi dit Apirita ali Evropâ, româñilli aurlarâ dit ahurhitâ “Âmpadi comunismolu!”. Sâ zburaști di len-turlii di intervenţii, dit Ascâpitatâ ș-Apiritâ, ți, vahi, nu va s-hibâ scoasi tu migdani di dip canâoarâ, ama, cara eali s-feațirâ, tut nu alâxescu acțiunea vârtoasâ a miletillei româneascâ, a oamiñilor simpli, contra a unlui reghim di teroari, agiunari ș-aspârdzeari a vâsilillei.
Niți unâ acţiuni faptâ ascumta di vârâ parei i organizaţii nu dusi la surparea ali dictaturâ comunistâ ş-niți la ascâparea a banâllei a niscântor oamiñi, tu alumtili ți dusirâ la câdearea a comunismolui. Ta s-dzâțem altâ turlii, româñilli nu au acuri s-hâristuseascâ ti eliberarea dit 1989, ei au maș ta s-plângâ bana a oamiñilor ți s-feațirâ curbani. Ș-pi aeșțâ oamiñi âlli plângu, tu libirtati, di treidzãţ di añi ș-giumitati.
Autoru: Marius Tiţa
Armãnipsearea: Taşcu Lala cu Pareia (MBS)