Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

Pi șcurtu: Atac multu mari al Hamas contra a Israelului/ Doilu an di polim tu Ucraina/ Finlanda tu NATO, Ucraina şi Moldova, cama aproapea di UE/ Cutrimburări di loc ți irmuxescu ş-aprinderi di foc, tu nai ma câldâroslu an ditu isturia a Loclui/ Âncurunar

Ştefan Stoica, 08.01.2024, 08:43

Atacu multu mari al Hamas contra a Israelului

Tu 7-li di sumedru, anlu ți tricu, comandouri ali organizaţíi Hamas pitrumsirâ tu notlu a Israellui ditu Cumata Gaza ş-adrarâ lâieț/cârdiliu tu horli mardzina di sinuru ş-la unu festivalu di muzică. Bilanţulu fu di vârâ 1200 di morţâ, pânâ sh-ficiuriț. 240 di oamiñi, pritu cari auși sh-cilimeañi, furâ loaț ostatiț. Câtu mari ș-preșcav fu ataclu ciudusirâ ș-lâhtârsirâ Israellu ş-lumea dimocraticâ. Cadhurli cu fânicolu adrat di terorişțâlli Hamas easti zori i dipu ti nivideari, pricunuscurâ membrilli a parlamentilor, tamam ș-ațel românescu, ți avu izini s-li veadâ. Poliţia israelianâ ancheteadzâ posibili violenţi sexuali adrati di membrilli Hamas, pritu cari violuri tu grupu i mâchilipseri di mârși. Israellu apândâsi militaru pritu bombardamenti multu mări contra ali Gazâ, iara dapoaia unâ operaţiuni terestrâ multu largâ, ți avea tu umuti surparea a Hamaslui.

Catandisea umanitarâ ditu Gaza, unâ ditu năili cu nai ma marea densitati di oamiñi ditu lumi, s-lâi multu ayoñea că âlli gâilipsi tuț. Câtâyursit ti aspârdzerli multu mări adrati di operaţiuñli militari, Israellu dzâsi că Hamas u ari câbatea ti mira lai a civililor palestinieñi, că ari unâ multu mari infrastructurâ militarâ subteranâ tu spaţii țivili. Ș-ma multu, dzâcu analişțâlli, Hamas lâ shtsâ mintea la multsâ oamiñi câtâ aurâ/ahti. S-feați unâ isihâsiri/armistitsiu ti șcurtu chiro ta s-poatâ s-libireadzâ ostatiț israelieñi contra hâpsânits palestinieñi şi s-creascâ agiutorlu umanitaru tu Gaza. Dupu spusa ali ONU, cama di dauâ treimi ditu ațeali 2,4 miliuni di oamiñi dit Cumata Gaza furâ mutaţ di aclo-aclo. Numirlu a țivililor vâtâmaț tricu, taha, di 22 di ñilli. România scoasi ditu Gaza, anda âlli si câftă, cama di 300 di cetăţeñi româñi ş-membri di tăifurili a aluștor.

Doilu an di polim tu Ucraina

Tu meslu cirișar, anlu ți tricu, așcherea ucraineanâ ahurhi unâ contraofensivâ ți pârea s-hibâ sucțes, lucru ți hârnea nâdia că Arusia agresoari va s-da nâpoi multu tu polimlu ți l-acâță tu 2022. A că avu agiutor militar ocțidental di miliardi di dolari, Ucraina nu putu altu țiva dicât s-llia nâpoi niscânti hori ditu notlu ș-apirita ali vâsilíi. Polimul ditu Gaza mută niheamâ atenția di la ațelu ditu Ucraina, vâsilíi ți nu ascumsi că ll-u frică că toara aliațlli ocțidentali va s-agiutâ ma pțânu. Iara frica a loru fu dealihea: Congreslu american dit inșita a anlui 2023 nu fu sinfun cu pachetlu di miliardi di dolari — agiutor ti Ucraina, di ispetea a niachicâsearillei anamisa di tâburli republicanâ ș-ațea dimocratâ, a prezidentului Joe Biden.

Pi di alantâ parti, un raportu diclasificat a servițiilor di informaţii americani, ți inși tu migdani anlu ți tricu, luyurseaști că Arusia chiru tu Ucraina cama di 315.000 di militari, dimi 87% ditu efectivili bâgati tu polimu, suti di avioani şi ñilli di tancuri. Uidisit cu spusa a secretarlui gheneralu ali NATO, Jens Stoltenberg, aesti chireri scotu tu padi alatusea strateghicâ a prezidentului Vladimir Putin ta s-acațâ Ucraina, iara rezultatlu easti că Arusia s-feați ma slabâ politic, militar ş-economicu. Di anda ahurhi polimlu, s-vidzurâ niscânti alatusi ți avurâ ligâturâ ș-cu România. Droni filisiti tu polimu câdzurâ ș-pi locu românescu ică intrarâ tu spaţiul aerian ali vâsilíi.

Finlanda tu NATO, Ucraina şi Moldova, cama aproapea di UE

Agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ dusi la alâxeri geopolitiți mări: âlli bâgă zori ali Suedíi ş-ali Finlandâ s-tragâ mânâ di neutralitatea militarâ şi u spusi vrearea ti opțiunea pro-europeanâ ali Ucrainâ şi a viținâllei a llei ma ñicâ, Republica Moldova, victimâ colateralâ tu aestu polimu. Tu 4-li di apriiru 2023, la ma pţân di un an di la câftarea faptâ di ispetea a pericollui di acâțari ali Ucrainâ di câtâ Arusíi, Finlanda agiumsi s-hibâ 31-lu crat membru ali Alianţâ Nord-Atlanticâ. Ațelli 1300 di km di sinuru anamisa di Finlanda şi Arusia fac diplo, sinurlu a aliștei cu NATO. Ninti s-acațâ polimlu, prezidentul Putin vrea ma pțân NATO tu Evropa i ma largu di Arusíi; di cara ahurhi polimlu, tora ari ma multu aproapea di ea. Şi va s-facâ idyiul lucru, siyura ș-cu Suedia. Tu ți mutreaști Uniunea Evropeanâ, liderilli a aliștei apufusirâ, tu meslu andreu ți tricu, s-ahurheascâ muabețli ti aprucheari ali Ucrainâ ș-ali Republicâ Moldova, craturi ți avea statutlu di candidati tu 2022. Prezidentul ucrainean Volodimir Zelenski dzâsi că apofasea aesta easti unâ anâchiseari ti vâsilia a lui ş-ti Evropa, unâ anâchiseari ți lâ da anacrâ, iara prezidenta di Chişinău, Maia Sandu, dzâsi că sucțeslu s-feați cu agiutorlu a tutâlor ți u aleg dimucraţia şi prucupsearea.

Cutrimburări di loc ți irmuxescu ş-aprinderi di foc, tu nai ma câldâroslu anu ditu isturia a Loclui

Tu ahurhita a meslui șcurtu, unâ cutrimburari vârtoasâ, ți intră tu toplu a naima lăilor cutrimburări dit aeșțâ 100 di añi di ma nâpoi, irmuxi notlu ș-apirita ali Turchii ş-unâ parti ditu Siríi. Alâsă dinâpoi 56.000 di morţi, ditu cari 6 ñilli tu Siríi. Unâ altâ cutrimburari mari di loc s-feați, tu yizmâciuñi, tu chentrul a Maroclui, ş-vâtâmă 3 ñilli di oamiñi. Pi di altâ parti, 2023 fu nai ma căldâroslu anu ți s-ari faptâ, uidisit cu spusa a serviciului evropean ti alâxeri climatiți Copernicus. Oamiñilli di științâ fac tâmbihi că planeta va s-ângâldzascâ cât chiro ș-emisiili di gazi cu efectu di serâ suntu tu crișteari. Temperaturli recordu dusirâ la xeri, aprinderi di foc ți nu pot s-hibâ controlati ș-furtuñi. Tu Canada, arsirâ cama di 18 miliuni di ha di păduri, iara 200.000 di oamiñi furâ mutaț tu alti locări. Aprinderi mări di foc s-feațirâ ș-tu Gârțíi ș-tu Hawaii.

Âncurunarea al Charles III-lu ca vâsille

Tu 6-li di mai, anlu ți tricu, Vâsillelu Charles III-lu ali Mari Britaníi fu âncurunat vâsille, tu unâ țirimoníi ți alâsă unâ entipusi mari tu mintea a oamiñlor. Charles avea agiumtâ vâsille tu yizmâciuñi 2022, di cara muri dadâ-sa, Elisabeta II-a. Fu ti prota oarâ tu aeșțâ 70 di añi ditu soni cându Marea Britaníi lo parti la âncurunarea ti vâsille a unlui şef di crat. Dupâ un mes di la âncurunarea ti vâsille, Charles III-lu feați unâ vizitâ privatâ tu Româníi, vâsilíi ti cari dzâsi că s-ducheaști multu ligat. Vâsillelu, tsi vu va multu Transilvanía, cilâstisi ti țânearea a patrimoniului culturalu românescu, ancupârândalui casi veclli di la hoarâ ș-adrândalui mirimets, ta s-li ascapă di la chireari.

Autoru: Stefan Stoica

Armãnipsearea: Tascu Lala