Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile public, pri-tru lansarea faptă, gioi 13 mai, la Muzeulu Naţional a Hoarâlei. Unlu di autori easte invitat ază tru emisiunea a noastră, doamna profesor Manuel Nevaci, cercetător ştiinţific, gadulu intân’i la Institutulu di lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti, ali Academie Română.

Roxana Iorgulescu Bandrabur, 11.06.2021, 22:40

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile public, pri-tru lansarea faptă, gioi 13 mai, la Muzeulu Naţional a Hoarâlei. Unlu di autori easte invitat ază tru emisiunea a noastră, doamna profesor Manuel Nevaci, cercetător ştiinţific, gadulu intân’i la Institutulu di lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti, ali Academie Română.

Profesor Manuela Nevaci: (avem patru titluri generoase, Lecturi vizuale etno-lingvistiţe. La român’il’i din Bulgaira, memorie, tradiţe, grai, patrimoniu, Atlasulu Lingvistic a dialectului aromân, volumulu al doilea, şi tot volumulu al doilea a dicţionarului, dialectulu meglenoromân, general şi etimologhic, şi Convergene lingvistiţe balcano-romaniţe In dialectile româneşti sud-dunăreane, pi treie di aestea dumnil’ia a voastrra vâ bâgaţ simnătura)

Aşi easte, ama toate suntu cârpolu a Academiilei Română, cu cercetatori di la dauă mări institute, Institutulu di lingvistie II-AR,a AcadRo, şi Institutulu di Etnografie şi Folclor Ctin Brăiloiu a AcadRo. Aeste lucrari sunt tiparite la Ed AcadRo şi la Ed a Univ din Bucureşti. “Lecturi vizuale etno-lingvistiţe la român’il’I din Bulgaria.Memorie, tradiţie, grai, patrimoniu”, autor Nicolae Saramandu, Emil Ţârcomnicu, Manuela Nevaci, Cătălin Anghel anexa, publicat tru anulu 2019, easte un volum ţi are apărută printr-un proiectu realizat cu Român’il’I di prentutţido, Ministerulu tră Român’il’I di Pretutţindo la aţea dată, şi cu agiutorulu a Societatilei di Cultură Macedo-Română. Aestă lansare di carte, aestu evenimentu editorial are loc graţie a sarbăturearilei pi 10 mai a Românitatilei sud-dunăreană, a aromân’ilor — român’i sud-dunărean’i. (Easte un proiectu di leadze adoptat tamam m’iercuri, 12 mai, Intr-un an care tot pi 10 mai si împliniră 116 an’I di la emitirea a iradelui di precunoaştire egală a român’ilor — respectiv aromân’I şi meglenoromân’I — din Imperiul Otoman.)

Aşi easte, cum dzâţiţ, anulu aestu sărbătorim aestu 10 mai cu patru lucrări, cu Albumulu adrat la aromân’il’i din Bulgaria, cu anchete di teren fapte aclo, cu imaghini luate di la faţa a locului. Sărbătorim totunăoara tiparirea a Atlasului Lingvistic a Dialectului Aromân, volumulu al doilea, autori Nicolae Saramandu, membru corespondentu a Academiilei Română, şi subsemnata (adica invitata tru emisiune, profesor cecertator lingvistic Manuela Nevaci). Easte prima lucrare di amploare consacrată a ţelui mai importantul dialectu românescu, zburât în sudulu a li Dunăre, şi anumea aromâna, dialectul aromân. El scoate tru mighdane graiurile romneşti zburâte in prezentu in Grecia, Albania, Republica Macedonia di nordu, Bulgaria.Voiu sa menţionedz faptulcă Atlasulu easte cârpolu a lucurlui faptu şi a unor indilungate cercetari di teren, fapte di autori chiro di piste patru dechenii, aţea ţi avea arhiusită domnul Nicolae saramandu tru anulu 1967. Reţeaua a Atlasului easte multu bogată, cuprinde 61 di localităţ, 32 tru Garţie, 12 în Albania, 9 în Republica Macedonia di Nordu, şi 8 in Bulgaria. Tru catheuna di aeste localităţ s-are folosită chestionarulu a noului Atlas lingvistic român pi reghiun’I, avândalui 2453 di întribări. Aestă turlie easte posibilă compararea a materialului dialectal aromânescu cu aţel cuprinsu tru atlasile reghionale a dialectului daco-român, şi scoate tru mighdane unitatea a limbâlei română zburâta tru nordul a li Dunăre şi tru sudulu a li Dunăre, înŢările Balcaniţe. Tot ază, avem lansată ninca şi Dicţionarulu a Dialectului Meglenoromân, gheneral şi etimologhic, volumulu al doilea, coordonat tot di domnul profesor Nicolae Saramandu. Easte lucrat3di un colectiv di autori di la Institutulu di Lingvistica II-AR, a li Academie Română, şi anume Alina Celac, Carmen-Irina Floarea, Marilena Ţugan. Di anulu aestua mi feciu şi eu arada tru aestu colectiv, va mi hărăsescu sa lucredzu şi eu la volumulu trei. Şi, totunăoară, tot aza avem lansată Divergenţe lingvistiţe balcano-romaniţe — Dialectile româneşti sud-dunareane, ună carte coordonată di mine in cadrul a unui proeictu amintat prin concursu la U.R.S.C.D.I., unitatea superioară di finanţarea a cerecetarilei şi a Înviţămintului Superior, alanţâ coautori suntu Carmen-Irina Floarea, Ionuţ Geană şi Teodora Toroipan, cercetatori la Institutulu di Lingvistică a li Academie Română. Ţi easte importantu la aesta carte, pi năngă faptul că u spune să si veada unnitatea a limbălei română şi romanitatea a limbalei română. Easte multu importantu că avem un DVD asociat a cartilei tru care sunt textile înreghistrate pi teren în dialectile române sud-dunăreane, aromân, meglenoromân şi istroromân. Textile sunt transcrise a anexă la bitisita a cartilei, şi transpuse în limba literară. Ahât trâ cercetatori, profesori, doctorandzâ, căt şi trâ marile public.

Dzâse cercetătorulu lingvistic gradulu I, profesor Manuela Nevaci.

Interviu: Roxana Iorgulescu Bandrabur

Armânipsire: Hristu Steriu