Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda aromână

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Agenda aromână
Agenda aromână

, 08.05.2018, 22:07


Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.



La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.



Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).



Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.



Şi tora/acmu, întribările:


– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?


– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?


– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?



Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)


****************************



Mesulu apriir, tru a daua a lu parte, pi 23 apriir, poartă sârbâtoarea a Sâmtului Gh’iorgh’e, sârbâtoare cu mare simasie trâ bana pastorală a arămăn’ilor, cându oile eara alinate tru munte la naua păşune a ţilui an, pân` di Sâmtul Chetru, di-tru m’idzulu di veară, şi apoia ciclul si încl’idea cu dipunearea tru mesulu Sâmedru, la sârbtoare4a a Sâmtului Dimetru. Agh’ilu Gh’iorgh’e easte protulu di treil’i sâmţâ di aestâ triadă pastorală tru bana a arăman’ilor. Ca hara di aţel’i care poartă aestâ numâ, aşi cum easte şi sora a marilui şi nimuritorului actor Toma Caragiu, mai m’ica di surorile, daule surori, ma m’iţ di el, şi anume Georgeta — Geta — Caragiu-Gheoghiţă, intrată şi ea tru nimurire mesulu ţi tricu, tru marţu. Mesulu marţu easte mesulu tru care treil’I fraţ trâ aname, Tora Geta şi Matilda, intrară tru eternitate. Pi 4 marţu muri Toma, iar surorile a lui, muriră pi 11 marţu, tru 2009, Matilda, şi tru 2018, Geta. Academician, specialisttu tru filologie, Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), artistu plastic, specialistă tru sculprtură Geta Caragiu Gheorghiţă (1929-1018). Tamam trâ dzuua a l’ei di numâ, a sculptorului Geta Caragiu, trâ Sâmtul Gheorgh’e, la Institutlu Cultural Român, di Bucureşti, fu lansat albumulu “Geta Caragiu-Sculptură”. Albumulu fu realizat di plasticiana Elena Dumitrescu, dedicat a reputatâl’ei artistă Geta Caragiu (6 augustu 1929 — 11 marţu 2018), şi fu prezentat di criticulu di artă Aurelia Mocanu.



Pi nângă ţeale 75 de imagin’i a sculpturilor realizate tru lemnu, cheatră, ghipsu, brondzu, sunt reproduse şi deseamne simnate di Geta Caragiu. Albumulu include, şi, fotografii di-tru arhiva a familil’ei Caragiu, articole şi documente di epocă ţi spun parcursul professional şi tutunâoară uman a artistâl’ei.


Dispre materialile di sculptură, tru care artistul plastic îşi construiaşte imaghinea concretă a ţil’ei lucrare şi totunăoară concepţia artistică di realizare, Geta Caragiu dzâţea:


Lemnul şi cheatra au tru ele înţelesuri/simasii adâncoase şi ţi aravdă. Mutresc cu îndirise tra să li disfac di coajă, să li bag pi aradă în spaţiu, echilibrate şi stăpânite după ună anume ordine, a mea. Am tru mirache arta masturului anonim, a cui îl’i rămân tributară“, aprecia Geta Caragiu.



La aestâ sârbâtoare di Sâmtul Gh’eorgh’e, fraţâl’i Caragiu fură omagiaţ cu mare tim’ie, aşi cum videm pi zboarâle a li Elena Dumitrescu, plasticiana ţi realiză aestu album:


“Astădzâ vine chirolu ca, arada di marile actor Toma Caragiu, arada di marea cercetătoare tru domeniul a lingvisticâl’ei Matilda Caragiu-Marioţeanu, să u sărbătorim pi sculptoriţa Geta Caragiu“, spune Elena Dumitrescu.


Ea u caracterizeadză pi marea omagiată cu zboarâle:


Cu faţa spre trecut, spre istoriile personale, Geta Caragiu şi-are bâgată amprenta, arada di alţâ mări sculptori, asupra artâlei românească a an’ilor ’70, în contextul în care arta era, di cama multile ori, constrânsă ideologhic. Creaţiile a l’ei plastiţe nu abdicară/nu trapsiră mână di la convindzerile personale, aflânda permanentu resurse di reinventare, tamam şi atumţea cându tematica a chirolui eara ună impusă.”


Criticulu Aurealia Mocanu sumcundil’iadză:


De faptu, Geta Caragiu premearse — nicăftat şi cu parcimonie expoziţională — a ghestului sincer, confesiv, a umorului di-tru deriziune şi autoderiziune, pi care li expriimă un frontu mare/largu di creatoril’i în tridimensional, di peste doauă dechenii încoaţe, tru arta românească tiniră“, sublinia Aurelia Mocanu.


Andamusea di lansarea a albumului “Geta Caragiu — Sculptură”, di la ICR (Institulu Cultural Român), ca sărbătoare şi trâ numa a l’ei tru dzuua di Agh’i-Gh’iorgh’i, 23 apriir, arhiursi cu zborulu di ghinueari şi haristuseari tră oaspitsl’i ţi eara viniţ, gritu di doamna Ana Ivan, secretar general adjunctu a ICR cari spusi:



“Nadia a mea eara tra s-alăncească aestu albumu tu chirolu anda doamana Geta Caragiu eara tru bană, ama ştiţ ţi s-feaţi aoa şi ndauă stămăn’i căndu năsă tricu tru eternitati; nu fu tra s-hibă aşi, nă harismu multu di multu că alănci cu dauă dzăli ninti tra s-ducă la Atel di Analtu; doamna Caragiu al vidzu albumlu, exemplarlu di probă, cu ndauă dzăli ninti ta s-treaca tu lumea alantă. Io, personal mi hărsescu că avui ucazea prit aestă alănceari editorială a protlui album cu creaţia a Getăl’ei Caragiu s-cunoscu un baiur di lucri dit ună zonă ancestrală, arhaică, dimi s-cunoscu opera a l’ei acă pi hiotea a chirolui tricui pi ninga multi operi ţi li vidzui prit căsăbadz, u şteam doamna Caragiu, lu şteam aţel trio: Toma, Matilda Caragiu Marioteanu şi Geta.”



Deapoa, doamna Ana Ivan ghivasi un mesaju di la prezidentul a ICR, Liliana Ţuroiu:



“Easti ună mari harauuă şi un mari privilegiu ti ICR să scoată aestu album a sculptoriţăl’ei Geta Caragiu. Creaţia artistică easti yilipsită di doamna Elena Dumitrescu ahăt musheatu; nica yilipseaşti şi ună lumi ancestrală cari fu dit ahurhită ună tradiţie ahăndoasă…s-alanceasca multu ayon’ea.”

Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company