Agenda aromână
Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire
Hristu Steriu, 08.05.2018, 22:03
Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire
Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.
La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.
Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).
Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.
Şi tora/acmu, întribările:
– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?
– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?
– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?
Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)
****************************
Tru dzâlile 13-16 apriir ministrulu trâ român’il’i di pretutţido, Natalia-Elena Intotero feaţe unâ vizită tru Spania.
Dumn il’ia l’ei avu întrevederi cu reprezentanţâ a autorităţâlor chentrale şi locale, a mediului asociativ şi cu reprezentanţâ a cultilor. Numirulu a rezidenţâlor român’i din Spania tricu di 1 milion, conform a datilor oficiale publicate la bitisita anului trecut di cătră Observatorulu Permanentu di Imigraţie spaniol. Si înreghistreadză, aşi, ună creaştire di 2,4% faţă di 2016.
Tru dzuua di sâmbâtă, 14 apriir, demnitarulu avu întrevederi cu doamna Amparo Marco Gual, primarulu a câsâbălui Castellon de la Plana, şi cu mediul asociativ românescu di-tru comunitatea valenciană. Uidisit a unui comunicat a Ministerului, nivelul analtu di integrare a comunitatil’ei românească locală, care nu easte maşi aţea mai numeroasă comunitate di xen’i, că şi ţea mai ghine articulată din provincia Castellon, reprezentăă un subiect importantu di discuţie pi aghenda dzuuâl’ei. Numirulu român’ilor rezidenţâ tru Castellon de la Plana easte di aproximativ 18.000 — 20.000 di persoane, iar în provincia Castellon, di circa 52.000 persoane. Tot sambata, Natalia Intotero si adunăă cu mediulu asociativ românescu di-tru comunitatea valenciană. În cadrul a discuţiilor, ună atenţie ahoria fu acordată a modalităţâlor pri-tru care Guvernul a Româniil’ei, pri-tru intermediul MRP, poate s-li facă mai mări ahât demersurile di susţânire a comunitatil’ei românească aflată în Peninsula Iberică, cât şi oportunităţâle bâgate la dispoziţie di minister pri-tru finanţări nirambursabile trâ proiecte dedicate a păstraril’ei şi promovaril’ei a li identitate românească.
******************************
După ţi tricu paştile, care anulu aestu fu pi 8 apriir, tru siptâmâna lum’inată si ţânu unâ liturghie pi graiulu armânescu, tru câsâbălu Mihail Kogălniceanu, di Dobrogea. Di aclo, di la aţea slujbă, Goran Puşuticlu pitricu unâ muşată hâbare. Va li spunim zboarâle a lui:
“Casabalu Mihali Kogalniceanu iu baneadza multsa Armanji di soi farshiruteasca na-apruche multu ghini Sambata Lunjinata, pi 14 di Apriir. Tu-aesta prota Sambata di dupa Pashti ti prota oara tu-aestu casaba s-tsanu dgheavasi pi grailu armânescu. Dgheavasea u tsanura un sobor di preftsa an cap cu preftul Arman iconom stravrofor Yioryi Dima.
Soborlu s-aduna casten ti-aesta furnjii, sa-lji da ma mari mushuteatsa-a samtaljei liturghii. Pi-ninga preftul Y. Dima pi-armaneashti canta shi preftul paroh a Basearicaljei Samtsalji Arhanghilji Mihali shi Gavril, loclu iu s-tsanu dgheavasea. Parohlu-a basearicaljei nu easti Arman ama u spusi mirachea cu-aesta furnjii s-canta sh-el pi-armaneashti. Anaparti cantara psaltul Arman Coli Racu tsi fu agiutat nica di doi-trei Armanji dit casaba tsi canta dupa el. Mari la fu harauua ca sh-elji ti prota oara canta pi grailu di dada.
Liturghia fu-ndreapta di Sutsata di cultura Yi-Andoni di Iezer a Armanjlor di Custantsa an colaborari cu Pareeia Vanghilizmo dit aestu casaba iu prezidentu easti darutlu Costa Puiu. Pi-ninga Armanjlji pistimenji, basearica u umplura shi membrilji a pareiljei Vanghilizmo alaxits tu stranju popular armanescu, tsi-lji deadi una ahorghea mushuteatsa a evenimentului.
Vluyia fara di-alta vini di la APA Teodosie, dispoti a Tomislui, a s-canta dupa cartsali basiricheshtsa adrati pi limba armaneasca di Dina Cuvata dit R. Machidunia.
Easti interesantu fatul ca preftul Yioryi Dima ninti di cama di 15 di-anji shi-u ahurhi priftsaljea tamam la aesta basearica, iu featsi preftu 3 anji di dzali. Ti-atsea tora dupa ahat chiro s-turna la zartsinji shi cu ahorghea emotsii canta shi s-aduna cu vrutslji-a lui pistimenji. Preftul Yioryi Dima priadusi atumtsea ti-analtsarea-a basearicaljei, ti cari lucru fu agiutat di emburlu Arman Farshirot Nicolae Dushu, a curi numa sta zugrapsita stri usha di la intrari.
Dgheavasili pi limba armaneasca s-duc ninti, una oara tu stamana tu casabalu Custantsa, cata cum shi dgheavasi ahorghea adrati tu altsa casabadz shi hori iu baneadza Armanjlji.
Habarseari shi cadurseari fapti di
Goran Pushuticlu,
miryean dit Machidunii