Agenda aromână

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Hristu Steriu, 08.05.2018, 21:46

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Un mesaj trâ pace tru siptămâna Lum’inată a Paştilui ortodoxu:

Institutul “Euxodiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di pretutţido, instituţie care easte tru subordinea Ministerului trâ Român’il’i di Pretutţido, în parteneriat cu Complexul Educaţional Lauder-Reut are organizată dzâlile aeste di după Paşte, siptămâna lum’inată ortodoxă, Marşul a suprav’iuţuitorilor a Holocaustului – să cunoaştim împreună, în perioada 9-13 aprilie, tru Polonia. Evenimentul are un caracter educaţional şi agiuută la cunoaştirea a unui episod dramatic a li istorie. Marşul a suprav’iiuţuitorilor a Holocaustului – să cunoaştim împreună easte un proiectu educaţional la care viniră tineri di-tru cama di 52 di ţări. Tru delegaţia din România sunt duşi elevi şi profesori di la Şcoala Lauder-Reut di Bucureşti, ama şi din Republica Moldova. Proiectul faţe parte din programulu IEH ,,Caravana a Identitatil’ei Românească, ţi cuprindeţi încurpil’eadză ună serie di acţiun’i culturale ţi au scupolu a sâ promoveadză cultura românească şi să consolideadză identitatea naţională românească şi si ar`dâpseaşte/si înscrie tru Programul Strateghic – Spaţiul Cultural Comun Românescu – Centenar Marea Unire 1918 — 2018.

********************

Aşi cum ştiţ, siptămâna tricută, tru intrata di apriir, prota dzuuă di mes, dumânică, dzuuă di Florii, tru câsâbălu Constanţa si ţânu spectacolul di cântiţe şi giocuri armâneşti, Primuveara a arămăn’ilor, la care ara duşi In sală ca spectatori şi numirulu 1 tenisului monmdial feminine, Simona Halep deadun cu pârinţâl’I a l’ei şi cu nipoata di la frati-su. La aestu spectacol eara prezenţâ şi doi poeţ armân’I, Kira manţu, viniită di-tru Ghirmânie, şi Vanghiu Zega, vinit di-tru Italia. Sala, di 800 di locuri eara împlină, şi spectatoril’i si hârâsiră di muşuteaţa portului şi a gioclui armânescu, şi di iholu mai vecl’iu şi mai nou a pareilor di cântâtori cama tru vacate, ili a tinirilor vlăstare.

Aduţem aminte di artişti:

HRISTA Lupci, Cornelia Rednic şi Gigi Sima deadun cu formaţia Pindul, Stealian cu formaţia Makidonia, Gh’iorgh’i Nicolae cu formaţia Kavalla, Ioti Mela tut di la formaţia Kavalla,; mai eara prezenţâ poetulu, cântâtoarea a Cristinana Roşca, cântâtoarea Diana Zelca, cant`torulu Iotis Nicolae, cântâtoarea Eliza Scupra, cântâtoarea Florentina Gârţu, Agiutară la prezentarea a spectacolului Mariana Beca Anagnosti şi hrista Lupci. Actorulou Hari Grămoşteanu feaţe un stand-up armânescu, turlie di umor modernu, cu improvizaţie, un umor spontan pi situaţii pi care li imaghineadzâ artistulu, un gustat momentu umoristic vinit canda pi napandica fârâ niţe ună reghie.

Hari Grămoşteanu aduse aminte, di exemplu, numa a li Simona care eara în sală deadun cu familia, şi cu nipoata di la frati-su, aşi cum spusim mai năinte, ca unâ parte di momentul a lui, ţi lu giuca. Ama giucare si feaţe nu maşi în maniera teatrală, că si feaţe şi în maniera di cor arâmânescu, în care Simona giucă şi cu nipoata a l’ei în cap, – în cor eara acâţaţ şi pâinţâli a li Simonă, corulu işişi fu prota acâţat di tatâ-su a li Simonă, domnul Stere Halep – ; pri-tru aestâ, Simona spuse ninca unâ oară că suflitulu a l’ei easte armânescu, şi că şi-u va isnafea. Armân’il’i si mârescu cu ea, şi aţel’i 3 artişti, Gheorghe Nicolae, Ioti Mela şi Hrista Lupci cântară trâ Simona cânticulu scris di Hrista Lupci speacial trâ ea, după cum ştiţ, di niscântu chiro ninte.

Tut Hrista Lupci, cu alanţă cântâtori adusiră aminte muşatile cântiţe pi stihiurile a poetâl’ei Kira Manţu, prezentă. Kira fu cl’imată pi scenă, iu aduse aminte că aoa şi 35 di an’i si fâţea lansarea a volumului a l’ei, “Steaua di dor”. Ea diavasii îndauă poezii di-tru aestâ carte, ama şi di-tru “Ahapse lingvistică” şi “Ainodekam/Makedonia” . Tru sone, zburâ şi trâ naua carte cu paramithe armâneşti, “Curnicea”, ţi va u durusească a ficiuriţlor ţi uurdină la sculia pi armâneaşte.

Multu lo hare şi pareia di gioc “Iholu”, cumândusitâ di Mirela Goga; cu giocurile Ceamcu, Paiduşca, Pamporea, şi alte, ţi li giucară ca ţiva aslan’i. Tru sone Mariana Anagnoste lâ dzâse evharisto a armân’ilor şi lâ câftă sâ şeadă arada di tuţ aţel’i ţi vor sâ lucreadză şi s-adară ţiva trâ armâname. Spectacolulu avu numa “Paramithulu a li Primuveară”.