Agenda aromână

Aşi cum ştiţ, 23 marţu fu apofăsită ca Dzuuă trâ aduţirea aminte a martirilor Român’i din Balcan’i, aromân’i şi meglenoromân’i. După cum vâ avem informată după textul a unui comunicat di presâ pitricut di ministerulu di resortru di-tru guvernul a li Românie — Institutulu “Eudoxiu Hurmuzachi” trâ Român’i’li di Pretuţido, comunicat di-tru 20 marţu, dzuua di 23 maerţu eara dzuua di-tru anulu 1914 cându preftul di Corcea, Haralambie Balamce, Papa Lambru Balamace, fu martirizat tru alumta lui trâ apărarea a identitatil’ei etnică a rămăn’ilor di Albania dinitea a presiun’ilor di deznaţionalizare dusdă pi cale a slujbilor ru bâsearică. La 23 marţu si feaţiră di la aţea martirizare a lu Harlambie Balamace şi a altor trei inşi, 104 an’i. El’i, aţel’i patru aromân’i ţi fură martirizaţ, ma saghlame spus furâ vâtâmaţ ca ţiva prăvdzâ, nu feaţirâ altuţiva că maşi să cultivă identitatea şi unitatea a noastră naţionala di limbă şi credinţă.

Hristu Steriu, 13.04.2018, 22:31

Mesulu alantu a anului 1914, la 12 apriir fu faptă unâ slujbă di aduţire aminte la bâsearica di Bucureşti “Sâmtul Gheorghe Nău”, ctitorie a unui altu martir di-tru anulu 1714, domnul a Ţarâl’ei Românească, Constantin Brâncoveanu, vâtâmat tru dzuuă di Stâmârie, ama acâţat ninca di ti paşte. Papa Lambru ama fu vâtâmat unâşiună cum fu acâţat, tamam tru aţeale dzâle di paşte.

Cităm diznou di-tru comunicatulu di presă:

“Aduţirea diznou tru memoria colectivă a importanţâl’ei ţi u are sacrificial/curbanea a martirilor români din afoara a ţarâl’ei, care trapsiră tirăn’i trâ ţânirea/păstrarea a conştinţâl’ei naţională, a spiritualitatil’ei românească şi a limbâl’ei română, easte unâ di cilâstâsirile/preocupările a IEH. În contextul a li îndeplinire a misiun’ilor a lui, amadar şi tru asentimentul a strateghiilor guvernamentale şi a politiţâlor naţionale, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi trâ român’il’i di pretutţido are loata apofasea tra să dedică/hărzească dzuua di 23 marţu, cathe an, trâ comemorea şi evocarea a martirilor român’i/aromân’i di-tru Balcan’i, care, pri-tru lucrarea şi jertfa/curbanea a lor, nu feaţiră altuţiva di cât să cultiivă identitatea şi unitatea noastră naţională di limbă şi credinţă, limba română şi dialectile a l’ei di la sud di Dunăre, din zona Corecea, aromân şi meglenoromân.

Evenimentul di pi 23 marţu fu organizat di Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românil’i di pretutţido, instituţie aflată în subordinea a Ministerului trâ Românil’i di Pretutţido, deadun cu care – Societatea di Cultură Macedo-Română şi Fundaţia Naţională trâ Românil’i di Pretutţido.

Ţel’i patru martirizaţ la 23 marţu, fac parte dintr-ună serie di vâră/circa 1000 di român’i di-tru Balcan’i, înviţători, profesori, prefţâ, ama şi simplil’i elevi care furâ vâtâmaţ/muriţ în condiţii bestiale/ca ţiva prăvdzâ di cătră antarţâl’i greţ di aform’ia că apăra identitatea românească şi slujea (tru bâsearica) a comunităţâlor din care făţea parte tru limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.” Si spunea tru

Comunicatulu poarta simnătura a Departamentului di Comunicare

Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Liturghisearea di aualtari 23 marţu u ţănu Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal deadun cu Preftul Paroh Emil Nedelea Cărămizaru şi cu alţă trei prefţă cari scoasiră tru videală că, maxus tora tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criştină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tru băsearică.

Domnul Nicolae Brînzea, director gheneral a Institutlui ʹʹEudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido haristusi a Multluţitlui Preftu Patriarh Daniel ti agiutorlu ţi ălu deadi ti dizvărtearea-a aliştei adunari tră aduţearea aminti a armân’ilor şi migliniţlor dit Balcani, a preftului paroh Emil Cărămizaru şi a prefţălor slujitori di la Băserica Ayiu Yioryi Nău”, ama şi a partenerlor instituţionali şi sumcundil’e simasia ţi u ari nsimnarea a aiştei andamasi: Evenimentul nă aduţi aminti ti simasia ti u ari ţănearea tru bană şi duţearea tră ninti a identitatil’ei româneşti prit curbani, nă aduţi aminti ti vrearea prit curbani. Român’il’i – armanj shi miglinits martiri tră identitati armân urnechi şi tru dzălili a noasti tu sinidisea/ conștiința a noastră, nă căndăseaşti s-duţem ma largu proiectul a lor cari ţăni di 1000 di an’i ş-cama. Cari ţi s-hibă provocărli ţi li aduţi istoria, ţi easti tu sinidise – harea tsi u-ari omlu s-aduchească n sinea-a lui că el s-află şi băneadză tu lumi, că lucărli s-fac tu bană aşi cum li veadi, că poati s-minduească şi să zburască ca om – armăni yie şi nu-ari ta s-keară.”

Ţănură câte un zbor/alocuţiun’i:

– Domnul Eugen Popescu prezidentul a Fundaţiil’ei ’’Român’l’I di Pritutţido.

– Domnul Mihai Toti viţeprezidentul a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română.

Eara viniţ la aestă adunari ti Liturghiseari şi Misali/uspeţ funerar armân’i di la Societatea di Cultura Macedo-Romănă, Suţata di Cultură Armânească di Bucureşti, Fara Armânească dit Românie, membri di la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” cum shi ună parei di mul’eri armâni dit hoara Pipera di ningă Bucureşti cari ndreapsiră şi misalea tră aduţearea aminti a Iroului Armânu Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinishie.

U nsimnară aesta adunari canalu Trinitas TV şi Radio România Internaţional — Secţia Armânească, reporter Taşcu Lala şi redactor Aurica Piha.

***********************

Tru revista “Trâ Armâname” si faţe hâbare şi si preziintă cartea a lu Alexandru Gica, matematician, ama cu preocupări şi di istoric, alincită la EdSCA, Bucureşti, tru 2017. Easte, cum spune sumtitlu – Unâ isturie pritu cântiţi a armân’ilor ditu Românie, iar ca titlu zboarâle cu un versu di cântic: “– Tut cu cântic sh-anchisea…“

Tru revisită easte dată bana a cântiţilor care nu mor şi bâneadzâ mai multu di oamin’il’i, alidzem:

“Sh-cara, lailji, va s-chirem,

Cântitsli s-armânâ.

Cântitsli atseali di doru,

Vârnâoarâ nu-shi ma moru.”

Aflăm dit revistă că lucrarea a lu Alexadru Gica easte:

Unâ carti ashtiptatâ di multsâ, unâ carti multu ahoryea. Cartea alânci tu unâ yraficâ mudernâ, andreaptâ di Monica Gica: câpakea laie shi titlulu anyrâpsitu cu galbinu Tut cu cântic sh-anchisea“… Aestâ arâdhâriki galbinâ, da lunjinâ shi va sâ spunâ idheea a cartileji: tu isturia greauâ, scutidoasâ a armânamiljei, ari shi nâdii… Unâ ahtari nâdii easti CÂNTICLU.

Alexandru Gica vidzu câ urdinâ multi cântitsi armâneshtsâ nali, la armânjilji ditu România, adrati dupu tsi sh-lâsarâ locurli shi curdisirâ Cadrilateru shi, ma nâpoi, tu Românii. Vidzu multi muabets cari s-featsirâ ti aesti cântitsi shi multsâ nu shtea cari li adră aesti cântitsi: zboarâli, iholu. Sh-ashi ahurhi câftarea/xitâxearea a lui…