Agenda aromână

Vizită a unei personalitate politică la Societatea di Cultură Macedo-română, a cure preşedinte easte Ion Caramitru, di formaţie actor şi reghizor (director a Teatrului Naţional, di Bucureşti).

Hristu Steriu, 26.02.2018, 22:01

Vizită a unei personalitate politică la Societatea di Cultură Macedo-română, a cure preşedinte easte Ion Caramitru, di formaţie actor şi reghizor (director a Teatrului Naţional, di Bucureşti).

Di pi reţealile di socializare aflăm unâ hâbare ligată di arămăn’i, postată di Constantin Codreanu membru di la Partidulu PMP, deputat care easte implicat tru minarea armânească. Nâ aduţim aminte, aşi cum vâ avem informată toamna a anului trecut, tru mesulu sâmedru 2017, că parlamentarulu Constantin Codreanu, membru — cum dzâsim – a PMP, feaţe tru parlamentu unâ declaraţie ligat di votulu din parlamentul di Tirana ligat di minorităţâle naţionale din Albania, di pi 13 sâmedru. Evenimentul avu ecouri pi 17 octpmbrie, Constantin Codreanu ţâne unâ declaraţie tru Parlamentul di la Bucureşti, şi pi 28 sâmedru, simpozion trâ ligăturile a român’ilor di la sud di Dunăre, cu aţel’i di la nordu iar tru partea a daua, starea actuală a dialectilor sud-dunareane a limbâl’ei română.

Ca un nou ecou a evenimentului di pi 13 octombrie, Constantin Codreanu feaţe ună vizită la sediul a Societatil’ei di cultură Macedo-română, la 4 meşi, tru dzuua di 14 februarie 2018. Informaţia u aflăm (di) pi contul di Facebook a domnului Codreanu. Dumnil’ia a lui avu unâ discuţie cu preşedintile a suţatâl’ei, domnul Ion Caramitru, la care eara prezenţâ şi 3 lingvişţâ, vicepreşedintile a suţatâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramandu, secretarulu general Emil Ţârcomnicu şi lingvistul Manuela Nevaci, membru tru comitetulu di conduţire a SCMR.

Ideea principală a liştei adunare poate sâ hibă prezentată cu zboarâle a domnului Constantin Codreanu: ”Aromân’il’i şi meglenoromân’il’i din România repreziintă grupuri dialectale istoriţe româneşti, nu minorităţ naţionale. Dialectele istoriţe a limbâl’ei a noastră comună lipseaşte s-hibă loate sub protecţia juridică a statului român”.

Deputatulu Constantin Codreanu, preşedintile a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a li ţară, sumcundil’e: “România fu, easte singurulu stat naţional înrudit/singh’ene cultural şi lingvistic cu minoritătâle istroromână, meglenoromână şi aromână di-tru ţările balcaniţe. Noţiun’ile europeane de stat înrudit (kin state) şi minoritate înrudită (kin minority)/singh’ene se aplică a Româniil’ei şi a luştor comunităţ minoritare din Balcani”.

Dumnil’ia a lui dzâse că problematica aromână şi meglenoromână fu constantu şi va hibă în continuare în chentrul atenţiil’ei a lui ca parlamentar român aleptu în circumscripţia trâ cetăţeanil’i român’i cu domiciliul tru xeane şi ca preşedinte a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei.

Totunăoară, preşedintele a Comisiei spuse că fu singurulu parlamentar român care prezentă mai multe Declaraţii politiţe de la tribuna a Camerâl’ei a Deputaţâlor mutrinda problemele a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromân’ilor, că abordă/zburâ unele chestiuni tru ţi metreaşte aromân’il’i tru dialogulu cu Patriarhia Română şi îl’i interpelă oficial în problematica aromână pe unil’i factori di-tru administraţia chentrală de stat.

Moabetea a politicianului cu membril’e a comitetului di conduţire a suţatâl’ei. si feaţe inr-ună atmosferă calduroasă şi constructivă.

Preşedintele Ion Caramitru şi colegil’i a lui din conduţerea a SCMR trecu în revistă, împreună cu deputatulu Constantin Codreanu, un bair de chestiun’i prioritare asupra cui statulu român şi societatea românească lipseaşte să-şi concentreadză atenţia şi eforturile tru anulu current; isapea putem s-u misurăm pi dzaţe punctei: 1) înhiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda şi a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de cătră Academia Română a unei decizie mutrindalui ortografia a dialectelor istoriţe aromân, meglenoromân şi istroromân a limbâl’ei română comună pe timel’ilu a alfabetului a limbâl’ei română modernă; 3) loarea, prin leadze, sum protecţia statului român a dialectelor istoriţe istroromân, meglenoromân şi aromân a limbâlei română comună; 4) înhiinţarea a unei redacţie tru dialectul aromân la postul public TVR Internaţional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităţâlor dialectale istoriţe meglenoromână şi aromână; 6) eliminarea la v’initorulu recensămintu/catgrafie a populaţil’ei a li confuzie anamisa di termenil’i/zboarâle ”macedonean (slav)” şi macedo-român, ca infranim românescu; 7) tipăriturile bâsericheşti şi serviciulu divin tru dialectul istoric aromân a limbâl’ei română comună; 8) susţânerea cu burse identitare a elevilor şi profesorilor aromân’i din Albania şi alte state; 9) acordarea cetăţeniil’ei română în procedură simplificată a român’ilor di-tru comunităţâle istoriţe din varliga a graniţelor şi Balcan’i; 10) includerea a dialectelor istoriţe româneşti în programa şcolară trâ cursul de limba şi literatura română.

Preşedintele a Comisil’ei trâ comunităţâle de român’i din afoara a graniţelor a ţarâl’ei l’i-asiguripsi pe interlocutoril’i a lui di-tru conduţerea a Societatil’ei de Cultură Macedo-Română de întregulu a lui îndrupumintu şi agiutor trâ identificarea şi bâgarea tru practichie a soluţiilor corecte trâ problematica aromână şi meglenoromână. Interlocutoril’i conveniră/si achicâsiră să arămână în dialog permanentu trâ atindzerea a luştui obiectiv comun.

Aduţim aminte că Societatea de Cultură Macedo-Română fu adrfată/înhiinţată tru anulu 1880 pri-tru Analtu Decret Domnescu. Tru anul 1990 îl’i fu recunoscută existenţa neîntreruptă, hiinda declarată asociaţie de utilitate publică pri-tru Apofase a Guvernului di-tru 7 mai 2008.

************************

Alantă dzuuă, pi 15 şcurtu fu dzuua di amintare a l’irtatului professor doctor Vasile Barba, care ma s-b`na vrea s-avea 100 di an’I aţea dzuuă. Trâ aduţire aminte fu organizată unâ adunare la Suţata Culturalâ armânească di Bucreşti. Fu adusă aminte şi nicuchira a lui, doamna-l’I Ecaterina Barba, l’irtată di dumidză mesuu ţi tricu, aşi cum ştiţ, tru gh’inar.

Loară zborulu şi l’i adusiră aminte tru intervenţia a lor: Chiratsa Meghea, Alexandru Gica, Tashcu Lala, Eva Bozgan, Ghe Hagivreta, Aurica Piha, Costa Canacheu…

Pitricu ndauă zboară şi poeta Kira Manţu care scria:

VASILI GH.BARBA — 100!

Adzâ, prof.Vasili Barba va s-umplea 100 di anji!

Amintatu la 15.02.1918, Livădz, Gârtsii, muri la 20.10.2007, Freiburg, Ghirmânii.

La 28-li di Sumedru, Disentis, la adunarea a Consilui a Armânjiloru, dzâtseamu tu zborlu la moartea a profesorlui:

“Nu shtiu cumu va s-eara Armânjilji adzâ, fârâ prof.Vasili Barba, ama shtimu câ Armânjilji suntu adzâ iu suntu câ lu-avurâ shi prof.Vasili Barba.”

Prof.Vasili Barba — armânlu cari dishcljisi calea mudernâ, europeanâ trâ Armânami.

Acâ tu România comunistâ problema armâneascâ eara ca tabu, prof. V.Barba putu s-dukimâseascâ imposibilu … Tu kisa tsi avea câdzutâ di lungu kiro pisti limba shi cultura armâneascâ, elu putu s-aprindâ unâ njicâ lunjinâ: andreapsi-ndauâ spectacoli di folcloru, unâ ploaci di poemati, altâ di pirmithi…

Ama, cu câtu tritsea kirolu, prof.V.Barba dukea câ planlu minduitu di elu trâ ascâparea a limbâljei shi a politizmolui armânescu nu va s-potâ s-lu

bagâ tu practikii tu România comunistâ.

Tr-atsea, la 1983, cându intrâ tu pensii/sindaxi, deadunu cu nicukira a lui Katerina, di arâzgâ ghirmanâ, curdisirâ Freiburg. Câ tse Freiburg? Câ eara aproapi di Strasburg — tsentrulu politicu ti Evropa di-atumtsea shi di yinitoru. Shi, poati, câ muntsâlj Schwarzwald (Pâdurea Laie) lj-adutsea aminti di Pindulu a strâpânâjiloru a lui. […]