Agenda aromână
24 gh’inar easte dzuua cându si alină pi scamnul di domnitor a uniril’ei a principatilor române Moldova şi Ţara Românească — Alexandru Ioan Cuza. Pri-tru aestâ dubla aleadzire tru mesulu gh’inar 1859 si fâţea unirea a dauă provincii istoriţe româneşti, cu un domnitor ama cu dauă capitale. Unirea nu eara completă. După 3 an’i di la alinarea pi scamnu, Alexandru Ioan Cuza (care fu domnitor întră an’il’i 1859-1866), tru anulu 1862 l’ia apofasea (de fapt ninca di-tru andreu 1861) trâ unirea completă, statulu l’ia numa România, cu capitala la Bucureşti, iar veacl’ea capitală a li Moldovâ, di nâinte di unire, u cheare aestâ calitate. Alexandru Ioan Cuza are importanţă şi trâ ligâturile cu arămăn’il’i. Tru an’il’i di domnil’e a lui si creadză tru anulu 1860, Comitetulu macedo-român sum conduţirea a lu Dimitrie Cozacovici, comitet tru care fura aprucheaţ membri şi arămăn’i, di la sud di Dunăre, şi român’i di la nordu di Dunăre, ca unâ turlie di unire spirituală priste fluviul cu apile nalbastre, Dunărea. Iar, tru 1864 tut ca unire spirituală eara înviţămintul, la Bucureşti fu înhiinţată universitatea, la la sud di Dunăre si dişcl’ise prima şcoală românească trâ arămăn’i, tru hoara natală Târnovo a lu Dimitrie Atanasescu, protlu dascal di şcoală. Aeste şcol’iuri arhiusea trâ ficiuriţ cu grailu di acasă, apoia, cându eara mai mări si triţea la limba română.
Hristu Steriu, 06.02.2018, 21:53
24 gh’inar easte dzuua cându si alină pi scamnul di domnitor a uniril’ei a principatilor române Moldova şi Ţara Românească — Alexandru Ioan Cuza. Pri-tru aestâ dubla aleadzire tru mesulu gh’inar 1859 si fâţea unirea a dauă provincii istoriţe româneşti, cu un domnitor ama cu dauă capitale. Unirea nu eara completă. După 3 an’i di la alinarea pi scamnu, Alexandru Ioan Cuza (care fu domnitor întră an’il’i 1859-1866), tru anulu 1862 l’ia apofasea (de fapt ninca di-tru andreu 1861) trâ unirea completă, statulu l’ia numa România, cu capitala la Bucureşti, iar veacl’ea capitală a li Moldovâ, di nâinte di unire, u cheare aestâ calitate. Alexandru Ioan Cuza are importanţă şi trâ ligâturile cu arămăn’il’i. Tru an’il’i di domnil’e a lui si creadză tru anulu 1860, Comitetulu macedo-român sum conduţirea a lu Dimitrie Cozacovici, comitet tru care fura aprucheaţ membri şi arămăn’i, di la sud di Dunăre, şi român’i di la nordu di Dunăre, ca unâ turlie di unire spirituală priste fluviul cu apile nalbastre, Dunărea. Iar, tru 1864 tut ca unire spirituală eara înviţămintul, la Bucureşti fu înhiinţată universitatea, la la sud di Dunăre si dişcl’ise prima şcoală românească trâ arămăn’i, tru hoara natală Târnovo a lu Dimitrie Atanasescu, protlu dascal di şcoală. Aeste şcol’iuri arhiusea trâ ficiuriţ cu grailu di acasă, apoia, cându eara mai mări si triţea la limba română.
Statulu român si alumtă trâ ufilisirea a grailui armânescu şi tru bâseriţ, iara tru anulu 1905 el obţânu, cu îndrupâmintul şi a patrulor mări puteri europeane (Franţa, Anglia, Austro-Ungaria şi Rusia), un decret di la Imperiul otoman, trâ ndrepturile a arămăn’ilor din imperiu.
************************
Maca pri-tru doilu polim mondial, si avea dânâsită acutotalui agiutorulu trâ arămăn’i, unâoară cu minarea ecumenică trâ faţirea unică a bâseriţâlor ortodoxă şi catolică, ţi si avea disrţ`tâ tru marea schisma creştincă tru anulu 1054, după anulu 1960 arhiusi diznou agiutorulu trâ arămăn’i, cum si feaţe tru Republica Socialistă Federativa Iugoslavia (aspartă, dezmembrată după 1990) şi tru România.
Un agiutor trâ arămăn’i fură şi congresile organizate di uniunea ULCA, trâ limba şi cultura armânească di Freiburg, a cure preşedinte eara profesorulu Vasile Barba, emigrat din România tru Ghirmănie, tru anulu 1983, şi a cure nicuchira, ică soţie eara doamna Ekaterina Braba, di etnie ghirmană, şi ea din România.
**************************
Ună hâbare laie, di la Kira Manţu, easte că si astease di-tru bană doamna Katharina Barba. Ea scrise tru revista electronică “Armânamea trâ Europa” un articol funerar, “In memoriam Katharina Barba” (21.01.1927-21.01.2018). Videma că Ekaterina Barba l’I ncl’is ocl’I trâ totna tamam tru dzuua tru care eara amintată, 21 gh’inar, şi ca bână isa 91 di an’i, ca ună simetrie cu aţel’I 89 di an’I cât avea bânată până l’I ncl’ise ocl’i profesoruu doctor Vasile Barba.
Kira Manţu îşi acaţă articolul cu zboarâle:
“Cu-nvirinari lomu hâbarea câ dna Katharina Barba n-alâsă…
Adzâ lomu tilifonea sâ-lj urămu ti dzuua di amintari.
N-apândâsi Cristina, feata ljei… shi nâ deadi nvirinata hâbari.”
După care baga ună ntribare retorică:
“Tsi pots s-anyrâpseshtsâ ti unu omu cari lu cunuscushi aproapi 30 di anji, cu cari lucrashi shi tricushi deadunu, tu aestu lucru, ahânti sticuri di banâ musheati, mplini di harauâ ?”
Poeta arămănă di-tru Ghirmănie aaflă zboarâle uidisite tra s-nâ u prezeinta pi Ecaterina Barba, profesor girman, care di ahâtâ vreare trâ nicuchirulu a l’ei şi di mare tim’ie trâ socril’I a l’ei şi tru familia tru care intră, înviţa sâ zburască armâneaşti şi fu un sânâtos îndrupăminttu trâ Vasile Barba tru pidimolu a lui tru organizarea a congresilor şi a instrumentilor trâ agiutarea a culturâl’ei armânească, uniunea ULCA, biblioteca CESA, revista “Zborlu a nostru”, cursurile ţi leghitimia denumirea ULCA, tră limba şi cultura armânească. Alidzem di-tru articol:
Katharina Barba fu nicukira a marilui patriot armânu Vasili Barba.
Unâ doamnâ cu purtaticu aleptu, cu sumuarâslu mplinu di akicâseari shi mintiminlâki… Analtâ, musheatâ, pirifanâ!
Katharina Barba easti cunuscutâ tu lumea a lingvishtsâloru trâ lucurlu-a ljei di profesoarâ ghirmanâ …
Ama trâ noi, Armânjljii, numa ali Katharina Barba s-leagâ di lucurlu tsi lu featsi,cama di yinyits anji, la Uniunea trâ Limbâ shi Culturâ Armâneascâ di Freiburg.
Trâ tinjia a fumealjei shi-a farâljei tu cari intră, Katharina Barba anvitsă limba armâneascâ cu vreari shi cu akicâseari… Shi, ti multsâ Armânji fu unâ ciudii shi harauâ s-u avdâ cu câtâ mushuteatsâ azbura limba a nicukirlui a ljei!
Nu ptsâni ori nâ pirmithusea dna Katharina ti socrilji a ljei, cumu u tinjisirâ shi cumu ea lâ turnâ tinjia anvitsânda armâneashti…
Nu fu congresu armânescu i congresu internatsiunalu la cari Katharina Barba s-nu-agiutâ, nu mashi cu suflitlu, ama shi cu lucurlu: apridusi tu limba ghirmanâ litiraturâ armâneascâ shi tuti cărtsâli pitricuti di la ULCA la organismili evropeani i internatsiunali cari agiutarâ la pricunushtearea a Armânjiloru ca populu cu limbâ shi culturâ ahoryea.
Dishcljisi ushi, featsi ligâturi cu oaminji anvitsats, cu politicianji ghirmani shi evropeanji, cu tinjia-a ljei di profesoarâ ghirmanâ, ama, tra-amintaticlu-a Armânjiloru!
Cu furnjia atsiloru 5 Congresi internatsiunali ti Limba shi Cultura Armânâ, (Mannheim, 1985 shi Freiburg, 1988, 1993, 1996, 1999 ) shi atsiloru 3 cursuri internatsiunali di limbâ armânâ (Freiburg, 1986, 1988 shi Bonn, 1987) multsâ armânji avurâ haraua s-u cunoascâ shi sâ zburascâ armâneashti cu Katharina Barba.
Tu aestâ oarâ, nâ trecu tu minti mushatili uspetsuri tu casa a loru, cu câtâ miraki n-ashtipta daima pi measâ…
U vidzumu dna Katharina cathi anu, la misăili andreapti ti nicukirlu a ljei…
Ea avea armasâ, tora, singura ligaturâ a noastâ cu Freiburg — câsâbălu iu prof. Vasili Barba ahurhi minarea mudernâ armâneascâ!
Câsâbălu iu tricumu cama di 20 anj di lucru, antribări, apandasi, ashtiptări, anvirinări, ama sh-multâ, multâ harauâ ti amintaticlu a Armânjiloru — “Recomandarea/Dimândarea 1333!
Dumnidzâ s-u ljartâ shi s-u curdiseascâ ninga nicukirlu a ljei vrutu shi tinjisitu !
Kira & Yiani Mantsu 21.01.2018
