Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda aromână – Retrospectiva 2017 partea I

Agenda aromână – Retrospectiva 2017 partea I

La mulţâ an’i, vruţ ascultâtori! S-hibâ ghine anulu 2017 care si bitisi, şi s-hibâ ninca mai bun anulu 2018, care tora acaţă. Faţim unâ Retrospectivă piste cama mările evenimente a lu 2017, care si bitisi fârâ neauâ ţi tora l’i-era chirolu. Ama, ţi cara ca neaua ninca si alasâ aştiptatâ, si cade sâ treaţim la sportul albu, tenisulu care l’i aduse a li Simona Halep numirulu 1 mondial. Aşi si bitisi 2017. S-treaţim tora la arhiusita lui trâ aţea mutritâ piste cama mările evenimente!

Hristu Steriu, 17.01.2018, 21:34

15 gh’inar – dublă sărbătoare, Dzuua di naştire a lu Mihai Eminescu, şi Dzuua a Culturl’ei Română; dzuua di naştire a lu Eminescu (1850-1889), poetulu nipâreacl’e, Luţeafirulu a poeziil’ei româneascâ, după expresia a unui critic amintat la 10 an’i (la 10 an’i şi un mes fără ună dzuuă) di la moartea a Poetului di Ipoteşti, criticulu George Calinescu. Un altu poet, Adrian Păunescu (1943-2010) avu unâ altâ expresie fericită, versul “la noi, tru iţe pas an si eminescuiaşte”. La moartea a lu Adrian Păunescu, pi 5 brumar 2010, tru eidiul mes, la 16 brumar fu adoptat proeictul di leadze trâ unâ dzuuâ a culturâl’ei naţional, leadze care fu votată mesulu alantu, la 13 andreu 2010, şi ea s-hibâ tamam dzuua di 15 gh’inar. Şi, di atumţea cathe an, în România, ama şi la instituţiile culturale române di-tru xeane, si faţe dupa versul a lu Arian Păunescu, ninca di-tru chirolu comunistu di ninte di revoluţia di-tru 1989, a syurparil’ei a lu Ceauşescu: “la noi, tru iţe pasa an si eminescuiaşte”.

Tru anulu 2017, Dzuua a lu Eminescu, şi a li Cultură Română, fu sărbătorită la mardzinea a lumil’ei, la Soarele-Răsare, tru Extermulu Orientu. La Beijing, capitala a li Chină, fu dat un filmu tamam dispre poemulu Luţeafirulu. Iar tru Europa, la Roma Institutlu cultural Român are organizată manifestări culturale, iar tru câsâbălu Milano, to Italia, fu dat un filmu documentar dispre bana a lu Mihai Eminescu.

*****************

28-30 gh’inar – Unâ voltâ tru Gârţie: cunoscuta cântâtoare armânâ Florentina Costea, di la pareia “Via Balcanikla”, deadun cu dauâ membre a proiectului “Înveaţă armâneaşte” feaţirâ unâ voltâ la Suţata armâneascâ di Veria, a cure preşedinte easte Dimitrie Piskos. Deadun cu Flori Costea eara Elena Saricu-Todică, coordonatoarea a proiectului “înveaţă armâneaşte”, şi Daniela Costea, membră a luştui proiectu

30 gh’inar – Gala ICR, a Institutului Cultural Român, di acordare a premiilor di excelenţă trâ român’il’i din comunităţile istoriţe.

Easte a daua ediţie a luştor premii di excelenţă, care poate s-hibă mutrită ca unâ prilundzire a sârbâtoaril’ei di la 24 gh’inar a Uniril’ei a Principatilor Române, Moldova şi Ţara Românească, di-tru anulu 1859. Fură desemnaţ amintâtoril’i a luştor premii di excelenţă în cadrul a unei cheremonie desfăşurată la Teatrul Naţional din Bucureşti. Doi di amintâtori suntu arâmân’i din Albania, Josif Kruti şi Ilija Bombaj.

Premiaţâl’i di pi 30 gh’inar eara di-tru comuniţaţâle istoriţe şi di român’i din: Basarabia, Republica Moldova, reghiunea Gagăuzia, Bucovina, Serbia/Voivodina, Timoc, Bulgaria, Ungaria, Ucraina sudulu a Basarabil’ei, reghiunea Cernăuţi, Maramureşulu istoric.

Din Albania, loară premii, fură premiaţ: Josif Kruti — profesor di litere şi coordonator al şcoalâl’ei românească di la Divjaka şi Ilia Bombaj — lider importantu a românilor/aromânilor din Seleniţa.

3 şcurtu – poezie, tru ună revistă di Buzău, iu tru intrata a mesului, fu publicat cu ndauă poezii ca traducător, ama şi ca poet, cu ndauă poezii di–tru 1989, Dina Cuvata. Traduse câte dauă poezii di dauă poete di-tru Machidunie, şi la traduţire feaţe stilizare Florentina Daniela Dalian.

Easte zborulu di revista din România, cu numa “Lectura”, numirulu di pi 3 mesulu şcurtu. Ca traudcător, Dina Cuvata preziintă dauâ poete machiduneane, cu câte dauâ poezii, a cure traduţire lâ u faţe el, şi stilizarea în limba română u faţe Florentina Loredana Dalian. Prima poetâ easte Violeta TANCEVA-ZLATEVA (Drumul şi Noaptea cât anul). Alantă poetă easte Lence MILOŞEVSKA, cu poeziile Alchimia pasiunii şi Lumina o colorez.

Ca poet, Dina Cuvata easte prezentu în revista Lectura cu 3 poezii: “A nipotslor lâ alâsăm…”, care easte scrisă tru 1989,Skopia, 1989), “Cheardirea” şi “Bat câmbăn’ili”.

17 şcurtu – lansarea a cartil’ei “Jurnal interior” a lu Gh’eorgh’e Vrana, tradusă tora din română, în engleză. Lansarea si feaţe la “Grand Hotel Continental” di Bucureshti Cartea easte tru limba română, cu titlul Juranal interior.

grafica a cartil’ei, u realiză artista plastică Ecaterina Vrana, sora lui, care dzâse că si hârsi că putu s-hibă şi ea deadun tru unâ cartea a frati-sui.

Aduţim aminte că Ecaterina Vrana easte unâ pictâtoare multu apreciata tru lumea artilor plastiţe, arada di măril’i pictori a lumil’ei.

17 şcurtu – Pi site-ul Armânamea trâ Europa, Kira Manţu lu aduţe aminte pi Vasile Barba (1918-2007), amintat pi 15 şcurtu) articol ţi si bitiseaşte cu zboarâle di pi murmintul a profesorlui doctor Vasile Barba, adică zoarâle epitaf “Armânlu nu cheare”.

1-5 marţu – intrata a mesului fu picturală; lucrările a li Ecaterina Vrana fură expuse la New York.

Maca tru 2016, Ecaterina Vrana avea expusă tru Los Angeles, la Galeria Nicodim (tru perioada 4cirişar-16 alonar), tru 2017 pictoriţa di Constanţa expuse la Galearia Armory tru dzâlile 1-5 marţu 2017.

Lucrările fură prezentate di Mihai Nicodim , aţel care li deţâne galeriile omonime din Los Angeles şi Bucureşti.

7 mar — 18 apriir Marcare 40 di an’i di moartea traghică a lu Toma Caragiu tru cutremburulu di-tru 1997, di la 4 marţu, sora a lui mai m’ică, artistul plastic Geta Caragiu Gheorghiţă, lu aduţe aminte pi marile Toma prin-tr-ună expoziţie cu numa “Toma şi aţel’i a lui”, ună expoziţie di scuptură şi desen, la Rotonda a TNB, tru foaierulu a Salâl’ei M’ică a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale”.

Easte un evenimentu remarcabil, ţi l’i ncuruneadză aţel’i 88 di an’i a li Geta Caragiu Gheorghiţă, Gety cum u hâidipsea fratile ma mare Toma, după cum nâ spune Matilda tru cartea “Ipostaze”, di-tru anulu 2000, şi cum li hâidipsea pi daule, Maty şi Gety. Expoziţia, pi care nâ u semnaleadză, cu un articol pi internet, şi Florin Ghioca va să hibă dişcl’isă întră 7 marţu şi 18 apriir.

22 marţu – Spectacol di gală, armânescu, la RRI !

…Trâ marcare 26 di an’i di la prota emisiune pi armâneaşte, di la 23 marţu 19091

4-10 apriliu – “Pânâgh’irulu a cartil’ei Scopia 2017”. Lo parte cu un standu suţata UCAM, Unia culturalâ a armân’ilor dit Machidune.

* * * * *

25 marţu – Gala a premiilor “Omulu a anului”, evenimentu organizat di Federaţia Liga a armân’ilor dit România (Flar), prezidentu doctor Dumitru Piceava, şi Fundaţia Bana Armâneascâ.

Manifestarea avu dauâ părţâ, premierea, tru arada a Galâl’ei a Premiilor Omlu a Anului — “Bana Armâneascâ”, ediţia XX, şi festivalul di folclor, ediţia XIV.

Fură date 9 premii a Federaţil’ei Flar şi revista Bana Armânească, şi 5 diplome di participare la Festivalul di folclor armânescu.

7 apriliu 2017 – muri istoriculu şi filologulu român Nicolae Şerban Tanaşoca., erudit specialistu în filologie clasică, în studiul a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcan’i. Fu prim-vicepreşedinte a Societatil’ei di cultură macedo-română, suţata înhiinţată di-tru 1880.

Născut la 3 octombrie 1941, dintr-ună familie di aromân’i, profesorulu Tanaşoca, şi-are dedicată bana a studiului a filologhiil’eei clasică, a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcani. El fu directorulu a Institutului di Studii Sud-Estu Europeane a Academiilei Română, for care editeadză ună revistă di prestigiu european.

**************************