Agenda aromână

Hâbare di doliu: Ază, 5 andreu, muri aţel di ma ninte vâsil’e a li Românie, Regele Mihai, avinat di pi scamnul di vasile di reghimulu comunistu tru anulu 1947. După câdearea a comunismului, la revoluţia di-tru 1989, fostul rege feaţe efortu şi agiutăă noulu reghim care vrea admiterea a li Românie tru structurile a li Europă. Fostul rege Mihai fu ambasador, feaţe un turneu (tru 1997) la casile regale din Europa trâ susţânirea trâ admiterea în NATO, a li Românie, şi apoia trâ apruchearea tru Uniunea Europeană. Tutunâoară, la bitisita a doilui polim mondial, pri-tru ieşirea a li Românie di-tru alianţa cu Ghirmânia hitleristă şi treaţirea di partea a li Antantă polimulu si şcurtă cu şase meşi. Arhiusit tru 1939, polimulu si bitisi tru 1945. Acţiunea a li Românie, di treaţire di parta a li Antantă, si celebra pânâ tru 1989, In mod indirectu şi pri-tru sărbătoarea naţională di la 23 augustu, dzuua cându tru 1944, la ordinulu a lu Mihai, fu arestat mareşalul Ion Antonescu şi România tricu di partea a URSS, Franţa, Anglia, Statile Unite a li Americă. Transmisiră condoleanţe preşedintile di tora a li Românie, precum şi primulu preşedinte a li Românie di după revoluţia anticomunistă di-tru 1989, Ion Iliescu. Aţel di ma ninte vâsil’e Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen muri la reşedinţa a lui, din Elveţia, la 96 di an’i. Soţia a lui Regina Ana de Bourbon Parma si astease di-tru bană la 1 augustu 2016, după care vâsil’elu Mihai bână 1 an şi 4 meşi, până la 5 andreu 2017.

Hristu Steriu, 06.12.2017, 21:50

Hâbare di doliu: Ază, 5 andreu, muri aţel di ma ninte vâsil’e a li Românie, Regele Mihai, avinat di pi scamnul di vasile di reghimulu comunistu tru anulu 1947. După câdearea a comunismului, la revoluţia di-tru 1989, fostul rege feaţe efortu şi agiutăă noulu reghim care vrea admiterea a li Românie tru structurile a li Europă. Fostul rege Mihai fu ambasador, feaţe un turneu (tru 1997) la casile regale din Europa trâ susţânirea trâ admiterea în NATO, a li Românie, şi apoia trâ apruchearea tru Uniunea Europeană. Tutunâoară, la bitisita a doilui polim mondial, pri-tru ieşirea a li Românie di-tru alianţa cu Ghirmânia hitleristă şi treaţirea di partea a li Antantă polimulu si şcurtă cu şase meşi. Arhiusit tru 1939, polimulu si bitisi tru 1945. Acţiunea a li Românie, di treaţire di parta a li Antantă, si celebra pânâ tru 1989, In mod indirectu şi pri-tru sărbătoarea naţională di la 23 augustu, dzuua cându tru 1944, la ordinulu a lu Mihai, fu arestat mareşalul Ion Antonescu şi România tricu di partea a URSS, Franţa, Anglia, Statile Unite a li Americă. Transmisiră condoleanţe preşedintile di tora a li Românie, precum şi primulu preşedinte a li Românie di după revoluţia anticomunistă di-tru 1989, Ion Iliescu. Aţel di ma ninte vâsil’e Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen muri la reşedinţa a lui, din Elveţia, la 96 di an’i. Soţia a lui Regina Ana de Bourbon Parma si astease di-tru bană la 1 augustu 2016, după care vâsil’elu Mihai bână 1 an şi 4 meşi, până la 5 andreu 2017.

1111111111111111111111

Anunţ Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Siptămăna tricută, lansare CD cu cântiţe Crăciun. Vineri, 28 brumar, “Elena di vreare”, cu numa unui Cd sco ma di multu cu numa “Di vreare” (cântiţe di vreare), avu lansare la Magazinul “Muzica” di Bucureşti. Easte zboulu di cunuscuta cantâtoare di Tulcea, Corina Elena Badea. Zburâ cunuscutulu prezentator a manifestărilor muzicale Octavian Ursulescu, inte3roretulu di muzică pop Filip Merca, preşedintile a suţatâl’ei di Câmpulung Emil Hagi, reghizorulu Toma Enache, cântâtoarea Sirma Grandzulea, redactorulu di la Serviciul Român di la RRI Marian Stere. Cântară: Gogu Vanghele, Sirma Grandzulea, pareia di muzică a lu Vasile Topa “ Boaţea Pindului” şi sigura autoarea a CD-ului di colindie, “Elena di vreare” numa cu care nâ spunem vrearea trâ Corina Elena Badea, interpretâ vocală, ama şi instrumentistă, la chitară şi la pian.

Participară la aestâ lansare armân’I şi român’I ţi au vreae trâ folclor armânescu şi românescu, trâ colinde şi cântiţe tematiţe a sărbătorilor di iarnă.

11111111111111111111111111

Siptâmâna tricută, pi 23 brumar, la Suţata Cullturalâ armânească di Bucureşti, fu invitat artistulu plastic, sculptorulu Mihai Tugearu, cu aform’I ale aniversare di 65 di an’i. Zburâ Alexandru Gica, care apoia deade loculu di prezentator şi –s-dzâţim aşi — maestru di ceremonii a sarbatoritului, care provocat di Alexanru Gica spuse cum di tinir eara cama rebel tru an’il’I di şcoalâ, ama sensibilitatea a lui di artistu lu feaţe tra să duca tru suflit icoana a banâl’ei armânească. Di aoa şi sculpturile a lui care prezintâ lumea a picurarilor pri-ru capite di birbec şi c`rlidze di oi cu carlibanâ, adrate şi eale cu cap di birbec. Fură invitaţ sâ zurascâ şi profesori a lui di la facultatea di sculppturâ, profesorulu şi sculptor Dumitru Pasima, alţâ profesori şi colegi.