Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Agenda aromână
Agenda aromână

, 06.12.2017, 20:58

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”



Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.




Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.



Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.



Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.



Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).



Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.



Şi tora, întrebările:


– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?


– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?


– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?


– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?



Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)



111111111111111111



Omulu a Anului 2017 la RRI



Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.


Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!


Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.


Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.


1111111111111111111111



La bitisita a mesului ţi tricu, mesulu sâmedru, după numa sărbătoaril’ei a Sâmtului Dimetru di Tesalonic ama şi aţel di-tru localitatea Basarbi care fu aleptu vigl’itor a câsâbălui Bucureşti, municipalitaea a luştui câsâbă, lo apofasea tru dzua a lui di bitisită, 31 sâmedru tra s-facă ună mare tim’ie a doi român’i di fară arămanească, care pri-tru activitatea a lor adusiră mare prestigiu a li Românie: Simona Halep şi Ion Caramitru. Consiliul General a Municipiului Bucureşti lo apofasea tru şedinţa di-tru bitisita a mesului tra să acordă titlul di cetăţean di onoare a municipiului Bucureşti a luştor doi arămăn’i, a li Simona Halep trâ performanţile a l’ei sportive, şi a lu Ion Caramitru, actor şi regizor, direcorulu a Teatrului Naţional Bucureşti, şi, aduţim aminte, şi preşedinte a Societatil’ei di cultură macedo-română, fondată ninca di-tru anulu 1880.



1111111111111111111111111


Siptămâna ţi tricu avu loc un evenimentu pi care Radio România lu organizeadză di 24 di an’i. Pănăghirulu/Târgul Internaţional Gaudeamus — Carte di înviţătură 2017 fu organizat tru dzâlile 22-26 brumar, canda şi tra să ţână isape că anulu aestu easte ediţia 24, la giumitatea a perioadâl’ei 22-26 brumar. După cum spuse tru un interviu publicat tru revista “Lumina”, şi directorulu a Chentrului Cultural Media a Radio România, Attila Vizauer (intervievat di Daniela Şontică), invitatulu di special a Pânâghirului fu, nu ca alţâ an’I unâ ţară, că fu unâ organizaţie — Uniunea Europeană. Şi aestu lucru, dzâse Attila Vizauer, si datoreadză a mai multor lucre, mai multor momente aniversare: 60 di an’I di la semnarea a Tratatului de la Roma, 30 di an’i di la lansarea a programului Erasmus şi 10 an’I di la aderarea a Româniil’ei la Uniunea Europeană. Preşedinte di onoareaq a Pânâghirului fu scriitorulu Matei Vişniec, care fu propus tamam di Uniunea Europeană, vahi di aform’ia că Matei Vişniec, ţi bâneadzâ în Franţa, easte roman care fudzi din România şi tora bâneadză Paris.


La bitisita a Pânâghirului Gaudeamus feaţe ună declaraţie preluată în mass-media, ligat di aestu pânâgh’ir internaţional, şi direcotrulu gheneral a Societatil’ei Română di Radiodifuziune, Georgică Severin. Aduţim aminte că programulu Erasmus, loat tru isape ca ună di treile momente aniversare la Gadeamus 2017, fu iniţiat tru anulu 1987, tru alonar, tricură di atumţea 30 di an’i, si referă la accesulu a studenţâlor tru universităţâle ale Uniune Europeană, nu maşi tru ţara iu au cetăţenie, şi numa easte după aţea a nviţatului olandez, filozof şi călugăr catolic, Desiderius Erasmus din Rotterdam, loat ca exemplu tru aestă acţiune di modilitate şi program a cure numă fu uidisită pri-tru acronime după numa a lui “EuRopean community Action Scheme for the Mobility of University Students”, expresie tru care zboarâle au în cap, ca inţeput, literile E-R-A-S-M-U-S. Erasmus b`nă şi lucră tru mai multe locuri din Europa tra să-şi extindă cunoştinţele şi să aibă ună prespectivă din mai multe puncte di videare (“lived and worked in many places in Europe to expand his knowledge and gain new insights”). Cu 30 di an’I ninte di institutirea programului Erasmus, avem ligat di momentul aniversar cama îndipărtat, aoa şi 60 di an’I, – simnarea a Tratatului di la Roma, tru marţu 1957, cându fu instituită CEE — Comunitatea economică europeană. Tratatulu fu atumţea simnat di 6 ţări: Franţa, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia şi Luxemburg.


Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company