Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Hristu Steriu, 21.11.2017, 22:02

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Omulu a Anului 2017 la RRI

Vruţ soţ, RRI u duţe ninte tradiţionala lui anchetã de opinie anamisa di ascultãtori şi utilizatoril’i de Internet şi reţele sociale şi vă provoacă la un nou exerciţiu, sperăm interesant.

Vă paracalisim să decideţ care di personalităţâle a prezentului şi-au bâgata amprenta ţel mai mult, în sensu pozitiv, asupra a lumil’ei tru anulu 2017. Ne pregătim/îndreadzim sã-l desemnăm, pe baza a opţiun’ilor a voastre scrise, “Omulu a anului 2017 la Radio România Internaţional”. Care va hibă aestua/aeasta şi, mai multu, că ţe? Va hibă un om politic, un lider de opinie, un om de afaceri, un mare sportiv, un artistu celebru, un om de ştiinţă sau vârâ insu necunoscut a marelui public, ama cu ună istorimă exemplară? Rãspunsul vã aparţâne, cum easte arada!

Aşteptãm propunerile dvs., precum şi motivarea lor, cât mai rapid, directu pe site, la www.rri.ro, pitricânda un comentariu la articol, prin e-mail la arom@rri.ro….., pe profilurile a noastre de Facebook, Google+, Twitter şi LinkedIn sum formă de comentariu, prin fax la 00.4021.319.05.62 sau prin poştă, la adresa Radio România Internaţional, strada General Berthelot nr. 60-64, sectorul 1, cod 010165 (PO Box 111), Bucureşti, România.

Aduţim aminte că “Omulu Anului 2016 la RRI” fu desemnat preşedintele american Donald Trump. Va-s anunţăm care easte “Omulu a anului 2017 la RRI” tru emisiun’ile de luni, 1 ianuarie 2018.

1111111111111111111111

Tru ciclul “Conferinţile a TNB”, a cure director easte reghizorulu şi acotrulu di farâ armânească Ion Caramitru, fură programate şi dauă conferinţe ligate di armân’i. Di prota di eale, di la işita a sâmedrului, “Dialectile sud-dunăreane a limbâl’ei română”, moderată tru a daua a l’ei parte, aţea ştiinţifică, di lingvistul Nicolae Saramandu, vâ avem zburătă. Mesulu aestu, dumânică, 12 brumar, si ţânu unâ altă conferinţă cu tema “Trei aromân’i: Bolintineanu, Anghel, Vinea”, susţânută di conferenţiarulu universitar doctor Răzvan Voncu. Critic şi istoric literar, dumnil’ia a lui easte cadru didactic la Universitatea Bucureşti, Departamentul di Studii Literare a Facultatil’ei di Litere, iu preda istoria a literaturâl’ei română, pri nângă care, va s-dzâţim, ca un Beniamin de Tudela, călător evreu di-tru secolul 11, care feaţe unâ călatorie şi pri-tru Balcan’i, şi nâ alâsă unâ mărturie şi dispre armân’il’i din Balcan’i, Răzvan Voncu, faţe şi el ca unâ paralelă a culturilor evreiască şi arămănească; el preda la Universitatea di Bucreşti şi istoria a intelectualitatil’ei evreiască din România, şi baslcanologhie. Răzvan Voncu easte un scriitor prolific, şi ţi cara că tinir, născut tru 1969, are scrisă 16 cărţâ şi are loată mai multe, şi easte în prezentu redactor-şef a revistâl’ei “România literară”. Scriitoril’i pi care-l’i prezentă la conferinţa di la TNB di aoa şi 10 dzâle, suntu di farâ armânească. Dimitrie Bolintineanu (1819-1872), di tată armân, fu ministru a culturâl’ei tru guvernul din România, tru chirolu a lu Alexandru Ioan Cuza, domnnitor tru an’il’i 1859-1866. Bolintineanu easte aţel care, în calitaea di ministru, are aprobată apofasile trâ dişcl’idirea şi agiutarea cu material didactic şi profesori a înviţâmintului românescu trâ arămn’il’i, di la sud di Dunare. Dimitrie Anghel (1872-1914) fu poet simbolistu, care debutăă editoial tru 1903 cu traduţiri din Paul Verlaine. Ion Vinea (1895-1964), a cure numă eara Ioan Eugen Iovanaki, şi el poet di-tru mişcare simbolistă, eara di dada armână, Olimpia Vlahu (Vlahopol-Constantinidi).

Dimitrie Bolintineanu — tru oprica a lu Răzvan Voncu — alidzem: “Romanticulu Bolintineanu”, “da unâ originală nuanţă di senzualitate orientală a naivului romantismu patrudzăţâotistu.” “Enigmaticulu Dimitri Anghel, înv’isitor fantasc şi poet estetiznatu până la manie, fără care nu poate să si zbuarscă, la noi, di simbolismu.” “Ion Vinea, cratorulu a suprarealismului românescu, care, tru împlină derută a iraţionalismului, aduţe în publicistica noastră di anamisa di daule polime mondiale aţe ţi si cade misură şi echilibrul a convindzirilor democratiţe.”