Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda aromână

Agenda aromână

Aşi cum vâ avem informată, tru Parlamentul ali Albanie fu votată la giumitatea a mesului sâmedtru, vineri 13, Leadzea a minorităţâlor naţionale. Pri-tru aestu act politic si feaţe pricunuşteaea şi a minoritatil’ei aromânească tru Albania, un momentu istoric. La ndauă dzâle un politician roman di-tru Camera a Deputaţâlor, susţânu la Bucureşti, unâ declaraţie politică, marţa tricută, pi 17 sâmedru, în plenulu a Camerâl’ei a Deputaţâlor din Parlamentul a li Românie. Marcă la Bucureşti aestu momentu istoric, acordarea a statului di minoritatea naţională a comunitatil’ei arom`nă înrudită/singh’ene din Albania, pri-tru votulu din Parlamentul di la Tirana, deputatul roman di-tru Partidulu Mişcarea Populară Constantin Codreanu.

Hristu Steriu, 31.10.2017, 22:55

președinte ale Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Tru aestâ declaraţie si faţe referire şi la faptul că un agiutor aromân’il’I din Albania poate să hiba şi ma sâ si dişcl’ida un postu di radio la Tirana care sa retransmită emisiunile în dialectal aromân di la Radio România Internaţional. Tutunâoară deputatulu PMP Constantin Codreanu spuse şi ndaua zboară pi arâmâneaşte tru itisita a li declaraţie politica a lui. Va u spuni şi noi aestâ importanmta declaraţie di-tru 17 sâmedru din Camera a Deputaţâlor di Bucureşti, alidzem:

”Vineri, 13 octombrie, am asistat la un moment istoric. Parlamentul ale Republică Albania lâ acordăă a aromân’ilor statutulu oficial de minoritate naţională, arada de alte 8 minorităţ, adoptânda Leadzea trâ protecţia minorităţâilor naţionale, iniţiată de guvernul albanez.

Anterior aromânil’i, care nuumeră circa 300 000 de persoane şi îşi spun în graiulu a lor fărşerot Rămăńi, adică Români, deţinură maşi statutulu de grup lingvistic şi cultural, inferior a ţilui de minoritate naţională. Albania easte primulu stat balcanic care îl’i recunoaşte pe aromân’i dreptu minoritate naţională cu numa lor proprie, aţea de Aromâni.

Ca minoritate naţională recunoscută, aromânil’i var poată să beneficiadză ahât de îndrupămintul a statului albanez de reşedinţă, cât şi de îndrupămintul cultural a statului înrudit/singh’ene România.

Autorităţâle albaneze au răspunsă tora cu deşcl’idere a căftărilor a comunitatil’ei aromână tra să l’i se acorda oficial statutulu de minoritate naţională. Aeste câftări fură formulate repetat de-a lungul a an’ilor de fruntaşil’i a aromânilor din Albania.

Importanţa evenimentului din 13 octombrie, de la Tirana, mi obliigă să amintescu aoaţe îndauă nume a luştor fruntaşi aromân’i care îşi asuumă identitatea culturală românească şi aşteaptă susţânerea a Româniil’ei ca stat înrudit: Robert şi Encheleid Ciolacu, Iancu Cocea, Pano Bacali, Iosif Cruti, Elvira Veriga, Zisa şi Mario Muşa, Stere Nacicu, Eno Zguri, Elton Kalemi, Ansi Şundi, Clodian Saferai, Petrache Baliu, Marinela Cula, Dorian Zguri, Florian Vrahoritu şi ninca mulţ alţâ care ţân sus flambura aromână în Albania, oferinda un exemplu bun a fraţâilor aromân’i din Grecia, Republica fostă iugoslavă ale Macedonie şi Bulgaria. Un zbor de pios omagiu merită regretatulu părinte Dumitrache Veriga, apostolul aromânilor din Corcea.

Recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate naţională în Albania nă aminteaşte ună oară în plus necesitatea ca statulu român să se achiită exemplar de obligaţiile a lui de solidaritate culturală cu aromânil’i aflaţ în dificultate identitară şi cultural-lingvistică.

Lipseaşte să avem în vedeare, întră alte, susţânerea trâ deşcl’iderea de grădiniţe, şcol’i şi bâseriţ trâ aromânil’i din Albania, să agiutăm apariţia ziarelor şi revistelor în dialectul istoric aromân şi în româna literară, să faţim cu câbile apariţia a unui postu de radio şi de televiziune în zona de maximă concentraţie a aromânilor, care să retransmită emisiunile în dialectul aromân a Radio România Internaţional, să lă acordăm mai multe burse a tinerilor român’i din Albania, să deşcl’idem un Institut Cultural Român la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda, să înhiinţăm ună redacţie în dialectul istoric aromân la postul TVR Internaţional şi ninca ahâtea alte. Trâ toate aestea ama va lipsească să aprobăm trâ 2018 un buget adecvat trâ Ministerulu a Român’ilor di Pretutţindo şi aţel a Afacerilor Externe.

Respectele noastre a Guvernului şi Parlamentului ale Republică Albania trâ recunoaşterea a minoritatil’ei naţionale aromână înrudită!”, declarăă deputatulu Constantin Codreanu.

Totunăoară, preşedintele a Comisil’ei trâ comunităţâle de român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei lâ adresă a aromân’ilor din Albania îndauă zboară în dialectul istoric aromân: ”Duruţ fraţ rămăńi dit Arbinişie, Rămăńia vă are tu vreare şi va s-vă da tut agiutorlu cultural ţi lipseaşte. S-bâneadză Arbinişia! S-bâneadză Rămăńia şi rămănamea di iuţido!”, simneadză

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

111111111111111111

Simona Halep easte numirulu 1 mondial tru tenisulu profesionistu feminine, loculu 1 WTA. Aieri, luni 23 sâmedru avu prima victorie tru aestâ calitate amintată maşi di unâ siptâmână. Ea feaţe unâ declaraţie tru care easte hârâsită după Victoria di la Singapore: “Amintatiu primul meci ca nr.1. Escu fericită”

Ea u azvimse cu scorul de 6-4, 6-2 pe Caroline Garcia, locul 8 WTA, în primul meci din cadrul Grupei Roşe a Turneului a Campioanelor de la Singapore.

Simona fu felicitată trâ ”tenisulu incredibil” din primulu a l’ei gioc la Singapore.

Imediat după bitisita a partidâl’ei, Simona feaţe aestă declaraţie:

”Fu un meci senzaţional, cred că am giucată un tenis multu bun. Nu easte niţeunăoară lişor să gioţ contra li Carolină. Mi azvimse la Beijing, ama, totunăoară, avem giucată la Toronto şi avui aţel meci în mintea mea… Giucaiu ghine, mi simtu extraordinar la Singapore şi vă mulţan’iisescu a tutulor că vinit.”

Simona Halep adapse: ”Este primul turneu la care particip ca numărul 1 mondial şi escu foarte fericită că amintaiu primulu meci din aestă poziţie. Easte un semnu bun, u aviină presiunea… Îm’i place să hiu tru aestă postură şi sper că la următorulu meci va gioc ninca şi mai ghine decât astăzi.

Escu mult mai încrezătoare şi am lucrată foarte mult după US Open, am servită pot s-dzâc că ghine ază ş mi agiutăă să amintu meciulu.”

11111111111111111111

Ştim că Simona Halep oferi imaghinea a l’ei di pesronalitatea sportivă di fară armânească şi tru documentarulu a reghizorului Toma Enache: “Di la fraţâl’i Manachia, la filmul Nu escu faimos ama escu armân”. Tru mesulu di nintea a ţilui tru care Halep agiumse numirulu 1WTA, Toma Enache avu un spectacol şi la Timişoara, evenimentu la care fu invitată unâ altă personalitate ligată di lumea arămânească, interpreta di muzică populară Elena Jurjescu Tode, soţia a poetului armân Vasile Tode.

Evenimentul avu loc, m’iercuri 6 septembrie, seara, la Direcţia de Cultură Timişoara, român’il’i si armân’il’i avură haraua să si adună cu vruta, cum dzâsim, interpretă de muzică populară Elena Jurjescu Todi şi cu reghizorulu Toma Enache, iar cu aestă aform’ie fură recitate poezii de Eminescu, Poe, Nicihita Stănescu sau de Blaga şi cântate melodii în limba română şi pi grailu armânescu.

Cu aestă ispete fu vizionat şi documentarulu Aromânii de la faimoşil’ Manachia la Eu nu sunt faimos , documentar pri-tru care, tra s-dzâţim aşi, fu prezentă şi Simona Halep prin intermediul a secveţâl’ei iu zburaşte şi ea tru documentar, la aţea trâ mirache searâ culturalâ.