Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Hristu Steriu, 31.10.2017, 22:18

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Ună hâbare pi care nâ u da preşedintele ale Asociaţie “Răsăritul românescu”, Vlad Cubreacov, di-tru Republica Moldova easte că “Aromân’il’i fură recunoscuţ prin lege, tru Albania, ca minoritate naţională. Leadze trâ protecţia minorităţâlor naţionale fu adoptată tru Parlamentul ale Republic Albania. Votulu fu dat aualtari vineri, 13 sâmedru, după dauă dzle di dezbateri. Nâ informadzâ trâ aestu lucru şi domnul Iani Guşo, di Tirana, redactorulu şef ale revistă Frăţia. Dumnil’ia a lui dzâţe:

DZUĂ ISTORICĂ

Asear, Gioi, data 13 di Sumedru 2017, Parlamentu Arbinishii apofasi, aprobă progect legiu ti minoritătsi tu Arbinishi. Etnia a noastă “Armânjli”, cu aistu legiu esti musurat “Minoritate natsională”, stogu cu 8 alti tsi bâneadz tu Arbinishi. Aistă esti ună “DZUĂ ISTORICĂ”

După aistă va se easă actili sum/legiarli, tsi va să priveadă tuti ndrepuri tsi va s-ar minoritătsili tu Arbinishi.

Cănd s-editeadză aistu legiu la “frimidha ofitsial”, anda va s-aibă shi sămnătura al Presidentlu Republicăei, va să fitsem informatsie ma largu. Esti aistă rezultatlu a luptei tsi ar faptă dit multu anj di căt sutsatili tsi reprezenteadză armânjlji tu Arbinishii. Dit la anlu 1995 shi ăn contuniari sutsatili shi reprezentatsi a lor, cu una boatsă ar căftată tsi etnia a noastă s-nu aibă nitsi ună diferentsă cu etniili alanti tsi băneadză aoa. Sh-vini dzua ta să spunem că, cănd him tuts stogu, tu ună cali ndreaptă, poati s-agiungem tuti tsi s-va.”

Să spunim ună parte di articolul a domnului Vlad Cubeacov, trâ aestâ leadze:

“Anterior, aromân’il’i eara recunoscuţ de Albania maşi ca grup lingvistic şi cultural, şi nu beneficia, în calitate de minoritate naţională nerecunoscută legal, de îndrupămintu din partea statului albanez de reşedinţă sau din partea statului român înrudit, ligătură di soie/di naştere.

Noulu statut oficial de minoritate naţională recunoscută prin lege lă conferă a aromân’ilor dreptul la şcol’i, bâseriţ, presă în limba maternă, precum şi îndrupămintu cultural din partea statului înrudit/singh’ene România. Easte foarte importantu ca România să se implică din punct de videare cultural tru susţânerea a minoritatilei aromâne înrudită, ligătură di soie, din Albania, în cooperare exemplară cu autorităţâle de la Tirana, oferindalui aşi un exemplu de bună practică europeană în domeniul a relaţiilor dintră ţări şi dintră statulu înrudit/singh’ene şi minorităţâile naţionale înrudite. Arhiusinda cu giumitatea secolului XIX şi până la dictatura comunistă, România are îndrupătă financiar funcţionarea a dzăţ de şcol’i şi bâseriţ a aromân’ilor din cuprinsul actual ale Albanie. Fără aest îndrupămintu cultural acordat de Bucureşti minoritatea aromână din Albania nu va poată să-şi ţână identitatea.” — să spune tru articolulu a lu Vlad Cubreacov.