Agenda aromână

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Hristu Steriu, 10.10.2017, 21:00

Anunţu trâ Concurs RRI: “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europei”

Vruţ soţ, RRI vă invită să participaţ la un nou concurs cu premii, “Maramureş — cultură şi tradiţii în inima Europâl’ei”, dedicat a unuia di aţeale mai muşatile şi vizitate judeţe din România, Maramureş, situat în nordul a ţarâl’ei.

Situat în chentrul geografic a Europâl’ei, Maramureşulu are faschinată/măghipsită di totâna pri-tru muşateaţa a peisajelor şi ospitalitatea locuitorilor. Maramureşulu oferă a turiştilor numeroase atracţii culturale, istoriţe, ecleziastiţe, ama şi locuri încântătoare, trâ priimnări şi drumeţii sau turism de aventură. Bâseriţâle de lemnu din patrimoniul UNESCO, în numer de 8, reprezintă maşi ună di atracţiile a Maramureşului. Prinde să hibă amintită Rezervaţia Biosferâl’ei Parcul Natural Munţii Rodnei, ama nu putem s-agârşim avdzâtulu şi insolitulu Chimitir Vesel/ Chindisit cu Buiei de la Săpânţa sau Mocăniţa” de pe Valea Vaserului, poate ultima cale ferată forestieră activă care funcţioneadză cu locomotive cu abur. Construcţia calil’ei ferată arhiusi tru 1930, iar lundzimea totală easte de circa 60 de kilometri. Ună parte di aestu traseu easte inclus într-un circuit turistic.

Chimitirulu Vesel/ Chindisit cu Buiei dateadză de la giumitatea an’ilor 1930 şi easte creaţia artistului popular Stan Ion Pătraş. Catheună cruţe easte pictată de aradă cu un fundal albastru, aşi-numitulu nalbastru de Săpânţa“ şi are ună şcurtă poezie scrisă la persoana I. Catheun poem conţâne numa ţilui decedat, precum şi un aspectu esenţial din-tru bana a luştui, de multe ori satiric.

Muşateaţa locurilor şi turlia cum suntu a oamen’ilor, păstrători de tradiţii autentiţe, îl’i încââtă pi xen’i. Nu că easte maşi ună tihiseare prinţul Charles a Maril’ei Britanie are proprietăţ tru hoara Breb. Hibă că viziteadză municipiulu Baia Mare, cu a lui emblematic Turnu a lu Ştefan, hiba că agiundz în Sighetu Marmaţiei, iu si născu laureatulu Nobel trâ pace Elie Wiesel, turistul easte încântat de Maramureş.

Vă invităm/vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţ. Concursul va dureadză până pe 30 brumar 2017, data a poştâlei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora României, trâ mediul online).

Premiile şi menţiunile a concursului va hibă obiecte de promovare culturală a Maramureşului. Concursul easte organizat împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Filiala Baia Mare a Uniunii Artştilor Plastici, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Şi tora, întrebările:

– În ţe parte a Româniilei se aaflă judeţulu Maramureş?

– Cum se numeaşte un avdzât monumentu de artă funerară, ună di principalile atracţii a zonâl’ei?

– Câte bâseriţ meramureşane di lemnu sunt incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO?

– Care easte câsâbălu reşedinţă de judeţ?

Vă câftăm/va paraclasim să nă scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concursu şi, mai multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro………. Aşteptăm răspunsurile a dvs. până la 30 brumar 2017, data a poştâl’ei (respectiv 30 brumar ora 24.00, ora a Româniilei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

111111111111111111

Un anunţu trâ turlia di recepţie a emisiun’ilor RRI:

Vrut soţ, puteţ s-nă ascultaţ emisiun’ili pi armâneaşti şi pe TuneIn. Di altă parti, puteţ s-nă ascultaţ pi telefonlu mobil ică pi fixu, la păhălu a unlui apel local, tu condiţiili a planlui a dumniil’ei a voastri tarifar, la numirlu di telefon 716.274.2514 tru Statili Unite.

111111111111111111111111111

Sportul cu racheta, tenisulu, are tora, de siptămăna aestă, unâ numâ di româncă di farâ arămănească pi protulu a lui loc, aşi cum nâ aştiptam di multu după multile a l’ei victorii şi tendinţa a l’ei tra să arămănă cât mai aproapea di loculu 1. Simona Halep fu spusă la televiziune şi cum ţânea, la festivitatea di anunţare că WTA lo aofasea tra s-u numească, după punctajulu pi care lu are acumulată, ocupanta a locului 1, Simona Halep lo in braţă, cu daule mân’i, simbolulu a locului 1, unâ cifră di doi metri, anvârtită cu frundzâ verdzâ di iadiră, numirulu 1 tru sportul albu, tru hroma vearde a ţilui mai bun sportiv a momentului. Easte un buchet di trandafili arosi ti plateaste/recompenseadza efortul a telui mai bunulu sportiv.

WTA actuzaliză clasamentele, iar Simona Halep easte pe loculu I, ahât tru aţel gheneral, cât şi tru aţel care conteadză trâ Turneulu a Campioanelor, după cum informeadză news.ro.

Halep deveni oficial aţea mai buna giucătoare din lume, după ţe u azvimse, aualtari sâmbătă, cu scorulu de 6-2, 6-4, pi letona Jelena Ostapenko, în semifinalile China Open. Halep easte prima româncă lider mondial în tenis, al doilea român, după Ilie Năstase, care fu numirulu 1 ATP (clasamentul di tennis la masculin) 40 de septămân’i, întră 23 augustu 1973 şi 2 cirişar 1974, şi a 25-a giucătoare care aliină pe ţea mai analta scară a ierarhiil’ei, de la introduţerea a clasamentului computerizat, tru 1975.

Simona are 6.175 de puncte şi alină de pe loculu al doilea pe locul I, în timp ţe fosta ocupantă a primâl’ei poziţie, spaniola Garbine Muguruza, are 6.135 de puncte.

Tru al doilea clasamentu, clasamentul Race, care conteadză trâ Turneulu a Campioanelor, Halep alinăă de pe loculu 3 pe loculu 1, cu 5.675 de puncte, în timp ţe Muguruza dipuse pe poziţia a doaua, cu 5.635 de puncte.

Primele dzaţe poziţii în clasamentul de simplu sunt ocupate di următoarele giucătoare:

1. Simona Halep (România) 6.175 de puncte;

2. Garbine Muguruza (Spania) 6.135;

3. Karolina Pliskova (Cehia) 5.605;

4. Elina Svitolina (Ucraina) 5.465;

5. Venus Williams (SUA) 4.642;

6. Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.640;

7. Jelena Ostapenko (Letonia) 4.510.

8. Svetlana Kuzneţova (Rusia) 4.005;

9. Caroline Garcia (Franţa) 3.860;

10. Johanna Konta (Marea Britanie) 3.795.