Agenda aromână
Anunţ concursu:
Hristu Steriu, 27.09.2017, 22:20
Anunţ concursu:
Vruţ soţ, RRI u l’ia diznou seria concursurilor cu premii şi vă greaşte să participaţ la un nou concursu, Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017, dedicat a unui evenimentu muzical de protă aradă a lumil’ei culturală mondială.
Întră 2 şi 24 agh’iazmăciune 2017 are loc în Bucureşti şi tru alte 7 politii din România ediţia a XXIII-a a Festivalului Internaţional “George Enescu”, care poartă numa a ţelui mai marile compozitor român din toate timpurile. Preşedinte di Onoare easte celebrul dirijor Zubin Mehta. Director Artistic easte un altu dirijor cu numă avdzâtă, Vladimir Jurowski. Aestua va şi deşcl’idă Festivalul la pupitrul London Philharmonic Orchestra, cu opera Oedipe”, de George Enescu, în versiune concertantă.
Ediţia 2017 a Festivalului aduţe dinnintea publicului peste 3.000 di aţel’i mai apreciaţâl’i artişti xeni şi români, în circa 125 de evenimente. Programulu include nume de primă mărime ale muzică clasice, unele în premieră în Festival, 37 de lucrări de George Enescu, ama şi muzică contemporană.
Ca şi tru alţâ ani, Festivalul oferă serii de concerte şi evenimente. Seria Mări orchestre ale lume” reuneaşte orchestre de talie/de boie mondială, cap de afiş pe unele di aţeale mai mările schene internaţionale. Seria Recitaluri şi concerte camerale” reuneaşte aţeale mai importantile spectacole camerale din Festival, pi schena Ateneului Român din Bucureşti. Ună di aţeale mai vrutele serii di concerte, “Concertele de la miedzulu de noapte” reuneaşte orchestre camerale de talie mondială la Ateneulu Român. Publiculu va poată să se hărăsească în premieră de seria Muzica secolului 21” într-un conceptu nou, care va aducă pe schena Salâl’ei Radio importante creaţii contemporane, în interpretări inedite. Personalităţ a muzicâl’ei va aibă ocazia, în seria Forumulu Internaţional a Compozitorilor”, să spună di experienţile a lor profesionale pe subiecte care vizeadză limbajulu muzical contemporan (dezbateri, conferinţe, mese rotunde). Ca şi în alte ediţii, Piaţa Festivalului” va hibă araste trâ participarea melomanilor la un program variat, gratuit, prezentat de Primăria Capitalâl’ei prin ARCUB, Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti, în Piaţa George Enescu. La toate aestea se adavgă seria de concerte din ţară, programate în chentre muzicale ale Românie.
Vă grim să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauă întrebări şi puteţ să amintaţcâştiga. Concursul va dureadză până pe 30 septembrie 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 septembrie ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online).
Premiile şi menţiunile a concursului va hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, ca şi alte obiecte de promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, Liceulu de Arte Plastiţe Nicolae Tonitza”, din Bucureşti, şi Editura Casa Radio”.
Şi tora, întrebările:
– A câta ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu” are loc tru 2017?
– Care easte Directorulu Artistic ale ediţie 2017? Ama Preşedinte de Onoare?
– Câţ artişti participă la ediţia di anulu aestu a Festivalului “Enescu”?
– Tru câte politii/câsâbadz se desfăşoară Festivalul Internaţional “George Enescu” 2017?
Vă rugăm/paraclasim să nă scriiţ ţe vâ are determinată să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nă urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt nealăxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro ………. Aşteptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. până la 30 aghiazmăciune 2017, data poştâl’ei (respectiv 30 ghiazmăciune ora 24.00, ora Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursuluiu poate să hibă aflat pe site-ul RRI şi pe Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)
111111111111111111111111111
Di Bucureşti, nâ duţim cu unâ hâbare Tirana, tra sâ spunim zboarâle a domnului Iani Guşo, redactor-şef a revistâl’ei rămănească “Frăţia” (pi dauă limbe: rămăneaşte-româneaşte şi arbinişeaşte), zboarâle “Ahurhi!”, referitor la emisia pi limba noastră la Radio-Televizia Shqipetară di Tirana, cu zboarâle a domnului Iani Guşo tru un m’ic textu, cităm, : “Cu arastea a emisiei pi Rămăneaşte tu Arbinişie”.
Hâbarea nâ u spune şi di Scopia, din mass-media, Dina Cuva, preşedintile UCAM (Uniunea trâ cultura arămăn’ilor dit Machidunie). Dumnil’ia a lui nâ spune tru un email, alidzem, :”Aza tu gazeta “Sloboden Pecat.” di Scopia dghivasii ca shi Armanjlji dit Arbinishii ahurhira cu emisiili la RTSH di Tirana, pi Programlu 2. Io la or lucurlu-ambar s-la hiba. Sa spusi ca au cati giumitati di sahati oara…”
Domnul Iani Guşo marcheadză cu un textu la care nâ avem referită ma ninte, şi nâ spune saghlame dzuua, 25 agh’izmăciune, cându si acâţă, cându si feaţe arhima ică începutulu, arhiusita a liştei dişcl’ideare di emisiune, şi dzâţe:
AHURHI!…
Cu arastea a emisiei pi […] Rrâmâneshti tu Arbinishii.
Cu multu importantsă (simasii) esti că ahurhi. Anarga, anarga va s-intăr tu calea vrută. Esti curunarea a unui lucru lungă, dit anu 1991, cu multi formi, tsi agiumsi aistă momentu:19:30 – prota oară la un statsion statal s-avdi botsea pi limba a noastă vrută. Nu va s-agrishească putei aistă dzuuă: “25 di Yizmăciun 2017”, tu istoria nauă a Armânjloru dit Albania.
URAREA TREATSI LA CAITSIDO TSI AR DATĂ CONTRUBUTU SAGIUNDZEM AISTĂ DZUUĂ.
Ari oamlji tsi ar lucrat shma multu. Ti atselj va si nyrăpăsescu altă oară, după părera a mea.
Adză [e]asti harauă di tuts.
Textul ţi lu spusim, a domnului Iani Guşo aduse harauâ, ama niscânţâ nu putură s-pistipsească şi ntribară s-nupu di fu pi româneaşte. Zboarâle a doamnâl’ei Mirela Roznoveanu fură, alidzem: “Arâmàeshti sau Rrâmâneshti!? Sper ca Arâmàeshti/Armâneshti si nu româneste.”
Lucurlu easte ama saghlame şi susto, unâoarâ ţi feaţe hâbare di ma multu chiro domnul Hristo Goci, pi internet. Iar, di-tru America, domnul Costa Arău faţe ună confirmare şi cu zborulu a li dumnil’e a lui: “Mi adunaiu cu Hrista Goci- tu Alunaru-sh dzasi ; – Tu Septembrie , tu Arbinisii va-s aiba la TV pi …armaneashti”.
Domnul Goran Puşuticulu oară trâ aestu lucru şi tru un email dzâţe:
“Bircheavis al Dumidza ca s-featsi shi-aestu lucru shi ca Armanjli dit Arbinishii nchirdasira un mari lucru ti tsanearea-a limbaljei shi-a identitatiljei. Ambar s-hiba shi s-nu aiba danaseari.
placarsim ndaua zboara ma multi an ligatura cu imisia.”
Simneadză:
Cu tinjii,
Goran P..
Urări pitreaţe, di Constanţa şi Suţata cu numâ di bâsearicâ Agh’iu Andoni di Iezeru:
“ […]:
Trâ nâinti ! Lucru tsi lu ankisit tu tilivizii.
Trâ Multsâ Anji !
Lucru Ambar !
Iasti unâ mari anâkiseari sh-ti atsea va tinjiseari di tuts armânjljii.
[…]
Membrii di thimeljiu vâ oarâ, pute s-nu trâdzets mâna di la aestu mari sh-di simasii lucru.
Cu izenea-a membrilor di thimeljiu vâ nyrâpsi Theodora Caramihale.
111111111111111111111111
Hâbare sportivă, ica festivă, ligată di ună sportivă. Constanţa, portu la Marea Laie, doilu câsâbă din România, după capitala Bucureşti, easte loculu di naştire a sportivâl’ei numirulu doi mondial a sportului albu, tenisulu. Simona Halep si născu la Constanţa, pi 27 aghiazmăciune 1991, ază are a 26-a aniversare. Numirulu 2 WTA, di fară armânească, are amintată 15 turnee di tennis şi 19 milioane didolari. Succes tru activitatea sportivă, Simona Halep !
