Agenda aromână

DZuua di 8 agh’iazmăciune, dzuua di naştire a li Stâmârie, aform’ie trâ care şi si dzâţe “Stâmâria ţea M’ica” easte s`rbtoarea naţional a li Republicâ Machedonia, cu capitala la Scopia. Tru aestâ republică slavă, arămăn’il’I suntu naţiune constitutivă, ac`ţaţ ru constituţie, ca unâ aduţire aminte uniunil’ei comilitonă slavo-rămanească, di la 1903, tru ceturile a lu Pitu Guli contra a Imperiului Otoman. Atumţea pi 2 agustu fu institutită Republica di 10 dzâle di Cruşuva, după care fu reprimată di Imperiul Otoman. Tru guvernul a ţil’ei republică fu şi un ministru arămăn. La capulu alantu di secol, tru işită, pri-tru destrămarea a li Iugoslavie, furâ adrate mai mulute republiţ devenite independente di veacl’ea Iugoslavie. Di aeste republiţe easte şi Republica di pi Vardar, cu capitala la Scopie, tru a cure consituţie suntu tricuţ şi arămăn’il’i. Dina Cuvata, prezidentul a niunil’ei trâ culura a Arămăn’ilor dit Machidunie, UCAM, pitreaţe un email tru care marcheadzâ aestu evenimntu, a dzuuâl’ei naţională. El scrie, alidzem: “[…] 8 di Yizmaciunji […] easti sarbatoari natsionala-a Machiduniiljei. Pi-aesta dzuua tu-anlu 1991 s-tsanu Referendumlu cu cari fu-adusa detsiziea ti proclamarea-ali Republica Machedoniea ti stat independentu dit cadrili-ali RSFI. Placatlu ti Referendumlu lu-adra Prof. Dr Mitco Hagi-Puljea shi el Arman di soi. textul ti Placatlu pi-armaneashti al ded mini. [Dzuua di 8] easti Dzuua-a independentsaljei ali Republica Machedoniea. Cama-amanat fu-adusa shi Constitutsiea tu cari cu tuti-alanti minoritats shi Armanjlji fura pricanascuts ti minoritati. Sa-lji uram sarbatoarea natsionasla-ali Republica Machedonia shi sa-lji uram bana lunga shi fara di moarti. […]

Hristu Steriu, 14.09.2017, 20:35

DZuua di 8 agh’iazmăciune, dzuua di naştire a li Stâmârie, aform’ie trâ care şi si dzâţe “Stâmâria ţea M’ica” easte s`rbtoarea naţional a li Republicâ Machedonia, cu capitala la Scopia. Tru aestâ republică slavă, arămăn’il’I suntu naţiune constitutivă, ac`ţaţ ru constituţie, ca unâ aduţire aminte uniunil’ei comilitonă slavo-rămanească, di la 1903, tru ceturile a lu Pitu Guli contra a Imperiului Otoman. Atumţea pi 2 agustu fu institutită Republica di 10 dzâle di Cruşuva, după care fu reprimată di Imperiul Otoman. Tru guvernul a ţil’ei republică fu şi un ministru arămăn. La capulu alantu di secol, tru işită, pri-tru destrămarea a li Iugoslavie, furâ adrate mai mulute republiţ devenite independente di veacl’ea Iugoslavie. Di aeste republiţe easte şi Republica di pi Vardar, cu capitala la Scopie, tru a cure consituţie suntu tricuţ şi arămăn’il’i. Dina Cuvata, prezidentul a niunil’ei trâ culura a Arămăn’ilor dit Machidunie, UCAM, pitreaţe un email tru care marcheadzâ aestu evenimntu, a dzuuâl’ei naţională. El scrie, alidzem: “[…] 8 di Yizmaciunji […] easti sarbatoari natsionala-a Machiduniiljei. Pi-aesta dzuua tu-anlu 1991 s-tsanu Referendumlu cu cari fu-adusa detsiziea ti proclamarea-ali Republica Machedoniea ti stat independentu dit cadrili-ali RSFI. Placatlu ti Referendumlu lu-adra Prof. Dr Mitco Hagi-Puljea shi el Arman di soi. textul ti Placatlu pi-armaneashti al ded mini. [Dzuua di 8] easti Dzuua-a independentsaljei ali Republica Machedoniea. Cama-amanat fu-adusa shi Constitutsiea tu cari cu tuti-alanti minoritats shi Armanjlji fura pricanascuts ti minoritati. Sa-lji uram sarbatoarea natsionasla-ali Republica Machedonia shi sa-lji uram bana lunga shi fara di moarti. […]

Cu tinjii,

Dina Cuvata

1111111111111111111111111111

Santa Gica, ama şi Dina Cuvata, Mita Guda, di Scopia, Andon Hristo, di Elbasan, Arbinişie, precum şi Goran Puşuticlu, nâ informeadzâ trâ unâ hâbare jiloasă. Alidzem textul a lu Santa Gica:

HRISTU AL MULARǓ, DUMLYARTUL !

Aseara, 09.09 a.2017, ãl lyirtã Dumidzã cãnãscultlu muzicolog , ghitaristu, autor, pedagog, etnografistu, organizator … armãnlu Hristu al Mularǔ !

Dumlyartul !

Eara faptu la.1955, Crushuva. Sculia primarã shi sculia di mesi li bitisi tu loclu natalǔ. Studiili di gitarã li featsi Saraevo (Bosnia) la profesorlu V. Andre.

Ãl cãnãscui la. 1993 cãndu lucram la Redactsia Armãneascã la Televizia Machiduneascã – Scopia, cãndu vini di nã vizitã deadun cu un nipot alui, ficiricǔ di 12 di any. Lu adusi Toda al Proya (Toshe Proeschi) cari atumtsea, deadun cu Pero al Pare shi Meni al Maya ãl cãntarã canticlu “ Sh ira noapti, sh avea lunã”.

Hristu al Mularǔ fu protlu dascal al Toshe Proeschi.

Bana tutã lucra tu domeniulu-a muzicãlyei.

Fu un di fundãtorlyi shi membru-a grupilor muzicali : YU5 shi “Crushuva 1903” cari un chiro dupu niscãnti alãxerǐ sh-u alãxi numa tu “Focus”. Shuira repertoar avutǔ shi nreghistrarã shi multi cãntits armãneshtsã ti productsia-a Radiolui Machidunescu di Scopia. Scoasirã shi ndauã caseti cu cãntits armãneshtsã.

Ca autor shi ghitaristu ari colaboratã cu cãnãscuti numi di pi estrada yugoslavicheascã ca : Yane Codjobashia, Chemal Monteno, Vlatco Stefanovski, Zoran Djorlev, Dragan Vucichi …

Cu cãntitsi ti ficiurits shi ti ilichioshǐ ( sh-pi armãneashti sh-pi vãrgãreashti) partitsipa la ma multi festivali dit Machidunii, ca cum shi la “Fãntãna di malmã”.

Ca etno-muzicolog va-s aducã aminti dupu paturli cãrtsã antologhitsi, ãntitulati “CÃNTITS ARMÃNESHCI” 1, 2, 3 shi 4 , shi nica dauã antologhii cu cãntits populari vãrgãreshtsã.

Ca ghitaristu , alãsã dupu elǔ multi cãntitsi shi dauã CD-urǐ “Ghitara sentimentalã” cu antologhitsi cãntits populari vãrgãreshtsã prilucrati ti ghitarã.

Realizã shi multi contserti di muzicã clasicã ti ghitarã clasicã, duo-ghitari, cu avghiulii, flautã, cu orchestra di camera …

Eara organizator-a protlui festival cu cãntitsi armãneashtsã ti ficiurits “Primuveara” tsi s-tsãnu Crushuva la. 2002.

Di la a.2010 cu suctsesǔ organiza festival di ghitarã “P.S. Ghitar-fest” Scopya.

Crushuva, veara sh iarna, organiza seminari (cursuǐ) ti ghitarã.

Treidzãts di any s-ocupa cu muzica popularã, cu muzica modernã, cu muzica clasicã, cu muzica armãneascã…

Ma, aseara [pi 9 agh’iazmăciune] ãl lyirtã Dumidzã , ãl lo di taifa alui, di parea alui, di miletea alui shi ãl-dusi pi Calea Mari. S-lu plãcãrsim Dumidzã s-lu arhãtipseascã tu paradisǔ cu suflitlu alui chischinǔ.

Eara om bunǔ, imirǔ, mulacǔ, om dishteptu, livendu,.

Bunǔ nicuchirǔ shi pãrinti. Lji-alãsã tu jail nicuchira shi dolyi pãrunghi (feata shi ficiorlu) cari va-lǔ aducã aminti, ma va-lǔ adutsem aminti sh noi Armãnylyi, ca eara Armãnǔ cu suflitǔ, cu dorǔ ti Armãnamea.

Calea mbarǔ frate Hrista, loclu s-tsã hibã lishor tu paradisǔ, anamisa di tuts alantsã cu cari Armãnamea s-pirifãnseashti.

Prãgurii ti taifa, sã-ly bãneadzã shi s-lu aducã aminti.

11111111111111111111111111111

Di-tru Gârţie, ună sora a noastră armână, l’irtată şi ea di Dumnidză, şi aestă si are faptă tru dzlile di intrată a mesului mai, Zoe Papazisi-Patheodoru, di zânate chimistu, ama cu mare mirache trâ rădăţin’ile a l’ei etniţe, rămănă di-tru Gârţie. Ună piesă di teatru, di umor, “Cuscra Pirivul’eatâ”, fu giucată tru Gârţie, di pareia di la Suţata di Veria, ama tut aţea pareie vine şi tru România, la “Teatrul Evereesc”, di Bucureşti, ama ninte di aestâ cu unâ dzuu fu giucatâ şi la Teatrul di Constanţa, la evenimentul organizat di suţata Fara armânească dit România, Dzâlile a Culurâl’ei armâneascâ, di vineri şi sâmbâtâ, 8 şi 9 aghizmăciune. La evenimentu fu ţânut un spectacol di arişti arămăn’I, Gică Coadă şi Costa Damov, deadun cu pareia a lor; cântară şi Flori Costea şi Diana Zelca. Speactacolul fu prezentat di colega a noastră Aurica Piha. După spectacol oaspiţâliI di-tru Gârţie giucară piesa di teatru “Cuscra pirivul’eată”. Eara viniţ di-tru Gârţie un autocar di vârâ 40 di inşi, care ţânură şi el’I un specatcol dzuua alantă, cu cântiţe şi giocuri armâneşţâ, prezentat iara di colega a noastră Aurica Piha. La Dzâlile a Culturâl’ei particpară poeţâl’I Chira Manţu, Gh’iorgh’e Vrană, şi scriitorulu Cola Fudulea. Fu lansată şi ună carte, autor Nicolae Cuşa. Zburârâ trâ carte Alexandru Gica, Nicolas Trifon, Enache Tuşa, ama şi autorulu, Nicolae Cuşa. Tut la dzâlile a Culturâl’ei fu adusă aminte şi Recomandarea 1333, trâ îndrepturile a arămăn’ilor, şi zbură di aestu lucru Stere Samara.

Di la dzâlile a Culturâl’ei armânească, evenimentul di Constanţa, pareia di arămnn’i vinită di Veria, si deplasăă la Bucureşti, iu alantă dzuuă, dumânică, deade ninca unâ oară spectacol di teatru cu piesa “Cusca Pirivul’ată”, ama suţânură şi un spectacol di cântiţe şi gioucui armâneaşţâ. Eara viniţ di Gârţie, Costa Paghania. primar tru câsâbălu Breaza, membru a suţatâl’ei armâneascâ di aclo, Dimitrie Piscos, preşedintelea Suţatâl’ei armâneascâ di Veria, Sotir Bleţa, di la suţata armâneascâ di Atena.