Agenda armaneasca

Proiectul Avdhela — Biblioteca a culturâl’ei arămănească – easte unâ turlie di paralelâ a literaturâl’ei armâneascâ, a cure loc di fitrusire a literaturâl’ei cultâ ţi u scrisirâ, tra s-faţim parafrazâ la titlul a caril’ei scoasâ tru 1985 di Hristu Cândoveanu şi Chiraţa Iorgoveanu-Manţu, tru un secol di poezie arămăn’il’i. Tru Avdhela easte amintat poetulu Nuşi Tulliu, cu nimuritoarile versuri “Loaiu cârliglu ş-cu tâmbarea ş-feciu în sus, în sus cârarea/ Sâ-m’i mi duc la oile ml’ioare/ Trâş tru munţâl’i cu nioare”. La Perivole, nângâ Avdela, easte faptu George Perdichi, mare traducător pi arm`neaşte a poeziiilor a lu Eminescu, poetulu naţional a literature`l’ei română, a cure dzuuă di comemorare si aproache tora la 15 alonar, di la a cure moarte si fac si fac 128 an’i.

Hristu Steriu, 12.07.2017, 21:44

Proiectul Avdhela — Biblioteca a culturâl’ei arămănească – easte unâ turlie di paralelâ a literaturâl’ei armâneascâ, a cure loc di fitrusire a literaturâl’ei cultâ ţi u scrisirâ, tra s-faţim parafrazâ la titlul a caril’ei scoasâ tru 1985 di Hristu Cândoveanu şi Chiraţa Iorgoveanu-Manţu, tru un secol di poezie arămăn’il’i. Tru Avdhela easte amintat poetulu Nuşi Tulliu, cu nimuritoarile versuri “Loaiu cârliglu ş-cu tâmbarea ş-feciu în sus, în sus cârarea/ Sâ-m’i mi duc la oile ml’ioare/ Trâş tru munţâl’i cu nioare”. La Perivole, nângâ Avdela, easte faptu George Perdichi, mare traducător pi arm`neaşte a poeziiilor a lu Eminescu, poetulu naţional a literature`l’ei română, a cure dzuuă di comemorare si aproache tora la 15 alonar, di la a cure moarte si fac si fac 128 an’i.

Proiectul Avdela Biblioteca a culturâl’ei armânească si amintă pri-tru efortul a unor tiniri inimarţâ, cu râdâţin’i di tru loculu a rădăţin’ilor hrisusite a literaturâl’ei armâneascâ. Suntu mai mulţâ, noi va sâ spunim maşi unâ numâ, s-dzâţim di-tru mesulu a primuvearâl’ei, a li Afrodita, apriirlu — Georgiana Vlahbei.

Maca spunim mesulu apriir, prinde sâ-l faţim hâbare spunim şi proiectul “Cu Tenda”, bâgat pi cicioare di echipa sau pareia di proiectu a cure coordonator easte artistul plastic Lila Passima, director interimar a Muzeului a Horiatului Român, şi asistent di proeictu easte Georgiana Vlahbei, iar comunicarea easte asiguripsitâ di: Valentina Bâcu şi Iuliana Bălan. Tamam di la aestâ comunicare aflăm că aestu proiectu, “Cu Tenda”, are scupolu, arhiusinda di-tru apriliu 2017 să desfăşoară la Muzeulu a Horiatului Român, ună campanie di adunare diferite lucre şi fotografii di-tru bana a arămân’ilor, lucre purtate “Cu tenda”. Suntu aprucheate di la comunitatea aromână din ţară, din România, să agiută, alidzem: “să contribuie cu mărturii ale locurilor natale, a căl’iurilor prin Balcan’i şi a banâl’ei a aromân’ilor di-tru ultimil’i 80 di an’i.”

11111111111111111

Maca aţea ţi arhiusi tru apriir, şi spusim ma ninte, proiectul “Cu tenda” easte lilgat di creaţia folclorică şi anonimă a laolui, Proiectul “Biblioteca a culturâl’ei armâneascâ” are unâ direcţionare cultâ, cătră măril’i poeţ şi creatori literari aromân’i.

Proiectul Avdela Biblioteca a culturâl’ei aromână faţe unâ scriire tru format elecronic a literaturâl’ei armâneascâ, şi si conduţe după programulu pi care tamam el’i nâ-l fac cunoscut.

Zboarâle a lor suntu alidzem: Literatura aromână şi literatura poporană a aromân’ilor din spaţiul românescu şi, mai ahoria minduit, spaţiul balcanic, în ciudia valoaril’ei etnografică şi a calitatilei artistică, easte multu puţân/ dip puţân ilustrată prin volume, aşi că cititorulu de ază a liştei literatură resimte o slăghire continuă a legăturâl’ei cu moştenirea/clironomia scrisă a înaintaşilor. Aşi, continuânda programulu di readuţire în memoria şi atenţia cititorului/diavasitorului contemporan a luştor valori perene a culturâl’ei popularâ aromânească, Proiectul Avdhela deade a tiparului un volum de paramithe, ilustrat grafic cu ună serie di fotogravuri realizate în metal, într-ună manieră originală şi ahoria di plăcută, di cătră Otilia Canavra Măndescu, artistu plastic. Dată hiinda forma literară niderivate, nitrapte di-tru ale a luştor paramithe, ama şi muşuteaţa a transpuneril’ei a lor în limba română, volumulu Paramithe culeapte, paramithe aleapte oferă a cititorilor ună selecţie di-tru muşatile paramithe aromâne, avânda ca primă sursă culeadzirea a lu Pericle Papahagi – Basme aromâne, Editura Academiei Române, București 1905. Trâ varianta în română fură incluse selecţiile fapte di Matilda Caragiu şi de Hristu Cândroveanu şi apărute în Tihea şi mintea, Editura Tineretului, Bucureşti, 1968, respectiv Paramithe de la M’iadzădzuă, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1976. Volumul are/cuprinde 13 paramithe şi m’iţ istorime mpline di noime şi de lucre tavedgh’ia, hibă di-tru bana de dzuuă cu dzuuă, hibă din lumea ficţională, ţi îşi păstrară, îşi ţânură pruspeţamea şi care îl conectează pe cititor, printr-ună lectură agreabilă, la ună lume a sinceritatilei şi a bânaril’ei într-un mod de bană orientat spre aver şi cunoaştire. Si cade să mulţan’iisim a ţilor ţi au contribuită la realizarea a luştu proiectu: Daniel Caramihai, Dumitru Inge, Nicolae Duşu, Cristian Fuduli, Naum Lefterie, Maronca Paris, Cristea Ianca, Nicola Zardova, Georgiana Vlahbei, Ioana Iancu, Ioana Ginara, Eleni Dafini Bacula, Daniel Alexandru Nancu.

222222222222222222222

Goran Puşuticulu, di la Suţata culturalâ/ Uniunea Culturalâ armâneascâ di-tru Machidunie, UCAM, nâ spune că scriitorulu Dina Cuvata umple/împlineaşte muşata ilichie di 65 di an’i şi treaţe tru arada că sâ-l’i si oarâ ca a oamin’ilor tricuţ, adică di vârsta a treia, “gh’iaramate bune”. Dina Cuvata easte amintat pi 9 alonar (aoa şi 65 di an’i, tru 1952), şi tru un email di pi 10 alonar, dzuua alantâ, Goran Puşuticulu dzâţe:

“65 di-anji umpli poetlu, scriitorlu shi traducatorlu Arman Dina Cuvata dit R. Machidunia. Una giumitati di iubileu multu mushata. Di-aoa shi-nclo va-l lugursim lali Dina tu alta catigurii di ilichii shi va-lji dzatsem iaramati buni shi nica multsa anji sa-l duca ninti lucurlu armanescu.

Ti multsa anji.

Cu tinjii,

Goran P.”

Îl’i pitreaţe urări, îl’i oarâ şi suţata armâneascâ di bâsearicâ di Constanţa, alidzem:

“Sutsata trâ Culturâ-a Armânjilor “Ayiu Andoni di Iezer ditu Custantsa” oarâ sânâtati sh-cuveti trâ cilâstisearea tsi u adarâ Lali Dina trâ Armânami.

Âlji urăm s-aprindă pira sh-tru altsâ armânji, ashi cum u apreasi tru membrii di thimelji a sutsatâelji “Ayiu Andoni” anda lâ deadi indati cu armânipsearea Ayisitâelji Lituryii.

Nica unâ oarâ membrii di thimeljiu tsâ dzâc BIRKIAVIS

Tru numa-a sutsatâelji vâ nyrâpseashti

Theodora Caramihale.”

Trâ urările pitricute di Gh’iorgh’i Şutaru, fondatorulu a site-ului “Makedonu”, Dina Cuvata dzâţe:

“Harios vrute shi darut Ioryi Shutaru!

Shi io tsa or multa sanatati, că tsâ lipseashti, cu multa harauua ghineatsa shi prucuchii di taifa ta!

Cu tinjii shi vreari armaneasca,

Dina Cuvata”.

A lu Goran Puşuticulu, Dina Cuvata îl’I toarnâ apandise di evharisto:

“Multu vrute shi darute Goran,

Harios ti musheatili zboara tsi nj-li dzaseshi. Nica ma musheati urari tsa pitrec mini shi cu multu ma multi harei shi ghinets s-ashteptsa shi tini un ausheatic cu urarli cali nj-li urashi-a njeia!

Cu vreari shi tinjii ausheasca,

Lali Dina”.

Urări a lu Dina Cuvata îl’I pitricurâ cunoscuta cânttoare Srima Grandzulea şi poetulu şi cantautorulu Dini Trandu:

“Sna banedz multsa anji imsheats-sh cu sanatati di-aua-sh ninti, durute Dina Cuvata, bana stsa hiba mash haraua !

Tra multsa anji!

Cu vreari

Sirma Granzulea”.

Dini Trandu oară: “Ti Mults Anj Tinjisitu Dimo Cuvata Dimcev ( Dina Cuvata)

Sānātati sh-multi alti lucri buni ti Cultura Armāneascā!”

Iar Valentino Gogu, dzâţe pi Facebook:

“Bravo Dina Cuvata !

Nu ti canoscu ama adzai ca adari multi buni luhurie ti limba isnafilei a noasta .

Sanatati sa ai s puteari tas dutsa hlambura Armaneasca ma andzeana deadunu cu ata literatura si inima di Armanu

Congratulations”.