Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca

Cum tru mesului cirişar, ţi him tora, tiniril’i studioşi deadun cu dascal’il’i a lor, care l’i nveaţâ, bitisescu un an di studiu şi si duc tru unâ ghinemeritatâ vacanţâ, guvernul prinde sâ minduiascâ la contiunarea a li educaţie şi instrucţie. Şi, tru preocupările a guvernuuii, pri-tru ministerulu di resortu un loc importantu lu au şi român’il’i di pritutţido. După cum vâ informam şi aualtari, dumânicâ, 25 cirişar, postul a nostru di radio, alidzem hâbarea cum u avea redactatâ colega a noastră Corina Cristea: “La Bucuresti, Ministerulu a Educaţil’ei, Ministerulu de Externe şi Ministerulu trâ Românil’i de Pritutţido au aprobată, pri-tru ordin comun, metodologiile ţi reglementeadză procedurile de şcolarizare a român’ilor de pritutţido în înviţămintul preuniversitar şi superior di stat din România tru anulu de înveţămintu 2017 – 2018. Uidisit a unui comunicat de presă, metodologia di şcolarizare a român’ilor de pritutţido în înveţămintul superior de stat din România introduţe îndauâ elemente di noutate prin care se urmăreaşte facilitarea a accesului la studii. Aşi, concursul di admitere la studii universitare di licenţă a român’ilor de pritutţido va să se realizeadză di cătră universităţ, pe locurile alocate a român’ilor de priutţido, pi baza concursului di dosare şi a criteriilor stabilite di aestea. Trâ anulu universitar 2017-2018, fură alocate a român’ilor de pritutţido tru înveţămintul preuniversitar 1.800 di locuri. Tru înveţămintul superior fură alocate 3.705 locuri trâ studii de licenţă, iar trâ studii de master şi rezidenţiat 2.000 de locuri.” Dzâse Corina Cristea.

Agenda armaneasca
Agenda armaneasca

, 04.07.2017, 21:35



* * * * * *


Unâ hâbare di aieri, 26 cirişar, cându si sărbătoreaşte unâ dzuuâ a li identitate româneascâ:


, DZuua Drapelului Naţional. Tru un comunicat a Ministerului di Externe si spune, că, drapelul, flambura di stat, easte simbolul suprem a unitatilei şi identitatilei românească. Arborat la toate evenimentele organizate di misiun’ile diplomatiţe, oficiile consulare şi institutile culturale româneşti, drapelul easte, totunăoară, emblema apartenenţâlei di milete, a identitatilei spirituale şi culturală trâ românil’i din afoara graniţelor. DZuua Drapelului Naţional, 26 cirişar, fu stabilită tru 1998.


Sâ spunim îndauâ date istoriţe pi care li aflăm pi internet:


Tru 1834, cându Ţările Române acâţară să si dezvoltă din punct de videare economic, cându conştiinţa naţională câfta unitatea şi libertatea ţarâlei, domnitorulu a Ţarâl’ei Românească, Alexandru D. Ghica Vodă, obţânu de la otoman’i izinea/învoirea de a bâgare flamborion românescu a corăbiilor negustoreşti şi a oştiril’ei”


Steagulu/flamborionulu destinat a corăbiilor avea dauă hrome (galben şi roşu), ţel atribuit a armatâlei eara compus din treie culori (roşu, galben şi albastru) şi un vultur tru mese. Aestua easte logharigh’isit/misurat că s-hibă arhiusita trâ adoptarea a tricolorului pe pământ românescu.


Ună informaţie putem s-u aflăm printră mărturiile a unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (cl’emat şi stabilit în Muntenia tru 1830, profesor şi director a Colegiului Sâmtul Sava” din Bucureşti 1831-1834), uidisit a cure tricolorul s-aibă fliturată, ca aaripă pri vintu, trâ prota oară în dzuua de 29 alonar 1839, pe muntile Pleşuva (zona Comarnic — jud. Prahova). Aşi, arborarea di cătră Vaillant a tricolorului ca drapel/flamborion a Principatelor easte, poate, aţea mai veaclea atestare documentară a luştui faptu.



În timpul a revolutil’ei di la 1848 Tricolorul fu adoptat ca simbol a naţiunii în prima dzuuă a victoril’ei a li revoluţie burghezo — democratică (1848 — 1849), 14/26 iunie, cându avu loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.


Revoluţionaril’i de la 1848, ahtât ătel’i din Transilvania, cât şi aţel’i din Ţara Românească, arborară flambura tricoloră, ca simbol a lumptâlei a lor, avânda inscripţionată lozinca: Frăţia”: Dreptate — Frăţil’e” şi-l’i deadiră denumirea de stindardu a libertatil’ei”. Un mes mai târdziu, ma că vidzu că nu si achicăsi ninca turlia cum lipseaşte s-hibă adrârate stindardile naţionale“, decretul guvernamental (nr. 252,) di-tru alonar (13 iulie) 1848, preciza diz nou că “stindardele va hibă tricolore. Culorile sunt: albastru încl’is, galben deschis şi roşu carmin”. Eale va hibă dispuse vertical şi va hibă aranjate în ordinea următoare: nângă lemnu v’ine albastru, apoia galbin şi apoi roşu bătânda ca ărchi pi vintu“. Tru Adunarea populară desfăşurată pi dzeana/dealul Filaretului din Bucureşti, tru dzuua de 15 cirişar 1848, si celebrăă dzuua de 11 cirişar, înţeputulu/arhiusita revoluţilei, sum flamburile tricolore.


DZuua Drapelului Naţional fu instituită trâ marcare dzuua de 26 cirişar 1848, cându Guvernul revoluţionar are decretată că Tricolorulu – roşu, galben şi albastru – să repreziintă flamborionulu naţional a tutulor român’ilor; ţeale trei culori împărţâte în mod egal repreziintă principiul a egalitatilei, orientarea culorilor în sus semniifică verticalitatea, cifra trei easte numărulu perfectu.




* * * * * *


Tricurâ dzaţe dzâle, tora tru mesulu cirişar, di cându cilimean’il’i/elevil’i din România bitisirâ şcoala, şi pi 17 cirişar avurâ prima dzuuâ di vacanţă. Cu tute aeste, sâ spunim îndauâ zboarâ di cartea cu numa “Armâneaşti zburâm”, ţi easte scrisâ trâ adulţâ. Cartea nu easte şi ahât nauâ, easte apărutâ/alincitâ aoa şi ţinţe an’i, tru 2012. Autoare suntu Maria Nicolova şi Iana Mihailova, ţi, tru frândza di bitisitâ nâ spun treie nume di oamin’i, ama şi ndauâ nume di firme, di care avurâ agiutor trâ editarea a liştei carte. Easte zborulu di treie personalităţ cunoscute tru lumea armâneascâ, domnul Mite Costov Papuli, maghistru ti economie, viţedirector a Institutului di stat ti proprietate industrială, doctor Katharina Barba, soţia/nicuchira a l’irtatului di Dumidză profesor doctor Vasile Barba. Si spun tru carte zboarâle, alidzem, “Tu tin’ie a marlii alumtâtor ti cauza armâneascâ profesor doctor Vasile Barba — cu vreare di nicuchira a lui di Freiburg — Republica Ghermania. Şi easte spusâ şi numa a li avocat Maruşa Mitrovska, la aţel’i care deadirâ agiutor tra s-hibâ editatâ cartea. Lucrarea are 16 capitole, di care spunim: relaţii di familie, loc ti acomodare, obligaţii di cafi dzuuâ, moduşi ti transportu urban, supermarket, sportul şi sănătatea, protecţie a naturâl’ei, comunicaţii, pricum şi un capitol, ultimulu, “Oraganizarea a armân’ilor.” Manualul cu numa — pi şcurtu – “Armâneaşte zburâm” are şi unâ anexă iu si spune sum titlu “cânâscuti nume armâneşti, îndrepturile a armân’ilor şi Recomandarea 1333”. Suntu spuse treie nume cunusctue: Constantin Belemace (1844 – 1932), Tache Papahagi (1892 – 1977), Mihail Boiagi (1780 – 1847). Tru bitisitâ aflăm şi unâ “parti di gramatică”, urmeadzâ unâ altâ parte cu numa “Verbi” şi dip tru bitisitâ, un “Vocabular armânescu-machidunescu”. Şi, nâ turnăm diznou tru arhiusitâ, iu putem s-u diavasim “Pârinteasca dimândare”, ţi easte ca un scupo aleptu a cartil’ei, di-tru 2012, a li Maria Nicolova şi Iana Mihailova.

Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company