Agenda armaneasca

Tru dzâlile 24-28 mai, di m’iercuri pânâ dumânicâ si ţânu Bucureşi, Pânâgh’irlu internaţional di carte ţi si ţâne cathe an primuveara. Anulu aestu manifestarea agiumse la ediţia XII. Invitat di onoare Suedia. Arâmân’il’i furâ reprezentaţ la pânâgh’ir pri-tru cartea a li Maria Bedivan. Cartea easte reeditatâ, şi si referâ la colonizarea a arâmân’ilor in România, pri-tru istoria a li familie a l’ei.

Profesorulu Enache Tuşa are zboarâ trâ alâvdare şi trâ unâ altâ carte, aleadzim, :

“Un eveniment editorial de excepţie ! Lansarea unei antologii ce cuprinde fragmente de monografie, articole de presă şi studii stiintifice despre aromâni. Volumulu restituie, toarnă nâpoi, a circuitului stiintific informatii puţân cunoscute !

Lansarea si feaţe dumânicâ, 28 mai, şi cartea avea numa ““Transhumanţă” interbelică în Balcani”, cu subtitlul Articole şi studii desre aromâni în publicaţiile şcolii gustiene. Easte zborulu di unâ Antologhie ndreaptă di Zoltan Rostas şi Martin Ladislau Salamon.” — dzâse profesorulu Enache Tuşa.

************************

Siptâmâna tricutâ spusim trâ expoziţia di fotografie (trâ perioada 25 mai — 9 cirişar), di la Suţata Culturalâ armâneascâ, a lu Coli Caranica, ma multile fotografii hiinda aţeale adrate trâ filmul “Cârvanea armâneascâ”, di tru anulu 2015, protagonistu cântâtorulu di Scopia Pero Ţaţa. Cum criticulu di artâ, Livia Deac, ţi prezentă la vernisaj cu unâ pâreare avizată expozoţia, lu comparăă pi Coli Caranica, cu un mare artistu fotgraf din Franţa, di aesta prezentare va sâ spunim şi noi ndauâ zboarâ.

Henri Cartier Bresson (1908-2004)

Tru 1927, la 19 an’i si înscrie la şcoala privată a pictorului şi sculptorului cubistu, Andre Lhote. Ama, vocaţia lui eara fotografia.

Prima lui expozitie avu loc tru 1955, in Franta, la Luvru – Pavillion de Marsan.

Henri Cartier-Bresson agiumse primulu fotograf “din vest” ţi fotografie in mod liber in Uniunea Sovietica. Tru 1968 arhiusi sa renuunţă câte nâheam-nâheam la fotografie si sa si toarna la prima lui pasiune: pictura.

Sotia si hil’ia a lui inhiinteadza Fundatia Henri Cartier-Bresson tru anulu 2003.

Li spusim aeste tra s-nâ duţim, cu criticulu di artă Livia Deac, a cure pap, a cure bunic, lu cl’ima Gheorghe Tănăsescu, şi numa Deac easte după ţi si mârtă cu pictorulu di-tru sudulu a Româniil’ei, reghiunea Oltenia, Mircea Deaca, di farâ armâneascâ. Fârâ s-hibâ armânâ, Livia Deac avu multâ ligâturâ şi-l’i cunuscu armân’il’i. Doilu bârbat a mama-sai, tatâ nâiarcu a l’ei, a featâl’ei Livia, di la protulu bârbat, tatâl nâiarcu a l’ei eara Sterie Becu, pictor şi arhitect di orighine armâneascâ. Ma amânat, la facultatea di lingvisticâ u avu profesoarâ pi Matilda Caragiu Marioţeanu. Livia Deac dzâţe: “fu un mare profesor , un mare cercetator, fu si un om absolut ahoria si mi am simtită multu ghine arada di ea.” Ea, criticulu di artă, aduţe aminte armân’il’i di-tru cartea a nicuchirului a l’ei, lucrarea “Teodor Amman şi pictorii aromâni” di Mircea Deac; profesoara Lilvia Deac spune cu vreare: “u tricuiu cartea, u parcurşu, tra sâ ved “pleiada mulţimea de pictori si sculptori artisti romani …si toti di orighine aromana.” Tru continuarea a liştei pleiada ea lu arâdâpseaşte şi pi Coli Caranica. Ea dzâţe:

“Coli Caranica se aseadza pi aesta orbita. El … nu easte fotograf si aestea nu sunt fotografii. Aeasta easte arta. Arta cu un instrumentar specific a fotografiilei.

Voiu sa va mai spun ţiva. Nâinte di sâ zburăscu caftu pi internet si ţi aflaiu …tora tru aeasta perioada din apriliu pana tru agh’izmăciune la Paris la Fundatia “Cartier” easte unâ expozitie denumita auto-foto. Ma si va duţeţ la Paris pana in septembrie va u aflaţ .. Ţi inseamna auto-foto ? … exactu ţi faţe Coli aici ! Un rimember, unâ amintire, ună aduţire in presentu a formilor a masin’ilor.”

Livia Deac spune că lucrările a lu Coli Caranica au un aer romantic: “Toate sunt in reghistrul romantic. Memoriile fac parte dintr-ună abordare romantica a banâlei, a existentâlei trâ aţea că romantismul si duţe in trecut, romantismul caafta argumentile nostalghiţe in trecut. Aoaţe aflăm multe argumente a li expresie romantică. Poate că aţea mai pregnanta easte aţea a deplasarilei, a drumului în trecut, a traversarilei care nâ da ună anume stare, ună stare di satisfactie, agiumşu pana tru aţist moment. Toate personajile, cail’i agiumsiră aoa ama nu si dânâsescu si drumulu m’eardze mai diparte aţea ţi-i foarte placut.” (încl’is ghilimele. Fotografiile, cadurile aeste cu cal’i fac parte dintr-un filmu cu cârvânari, aşi cum dzâsim, filmul “Cârvanea armâneascâ”, di-tru 2015, a cure protagonistu eara cântâtorulu armân di Scopia, Pero Ţaţa.

Aduţim aminte dauâ zoarâ şi trâ işişi autorulu Coli Caranica:

Si feaţe, si născu tru estul a li Românie, Dobrogea, hoara Ceamurlia di nGhios, anulu 1973.

Feaţe cursuri foto la Dallas si la New York Insitutlu di Fotografie aclo fu si nicuchira a lui; lipseaste sa u adutem si ea aminti că lucra la expozitia aesta. Coli criscu di m’icu cu mirakea tra muzica candu avea naua an’i, …

Coli Caranica spuse: “Protlu cadur lu adraiu aoa si 9 an’i si ateali dit sone cadur easte adrat aoa si doi mesi, doi mesi si giumitate, Constanta, si nica un easte di aoa si daua staman’i si giumitate, easti adrat …camera nu eara”

“Anlu aestu adraiu una m’il’e di caduri.. cadurli tuti a meali suntu una miliuni si eali suntu adrati trâ şi cu arman’i”

“Protlu cadur ali expozitie easti cadurlu al Gica hagi. Hoby a meu easti…hiu fan Gica Hagi.

Am adrată cama di 2000 di caduri cu el, di anda intra pi teren, ninga teren, tu casaba…” – dzâse Coli Caranica.