Agenda armaneasca
23 mai easte dzuuâ di mare semnificaţie trâ armân’i. Supuşi creştin’i, tru anulu 1905, tru Imperiul Otoman, care eara lândzidulu a Europa`l’ei, şi di aţea aform’ie el şi fu inlocuit la Revoluţi a Tinirilor turţâ, di-tru 1908, cu Republica Turcia, armân’il’i furâ agiutaţ di creştin’il’i di-tru Peninsula Balca si di-tru Europa tra s-amintă ndrepturi tru Imperiul a Semilunâl’ei. La câftarea a statului roma`n, mările puteri europeane furâ simfune tra s-bagă şi eale presiune pi Imperiul otoman, care la 23 mai 1905 deade un decret imperial trâ ndrepturi tru imperiul a Sultanului Abdul Hamid doilu. Constantin Belemace (1848 — 1934), a cure sărbătoare di numă eara la 21 mai l’i ncl’inăă ună poezie a “Măritului Sultan”. Tru protulu polim mondial tru istoria a armân’ilor easte consemnat şi un altu evenimentu ţi, tru anulu 1977 u aduţea aminte republica di Cruşuva, di 10 dzâle, di tru anulu 1903, di la Dzuua a Sâmtului Ilie.
Hristu Steriu, 09.06.2017, 22:18
23 mai easte dzuuâ di mare semnificaţie trâ armân’i. Supuşi creştin’i, tru anulu 1905, tru Imperiul Otoman, care eara lândzidulu a Europa`l’ei, şi di aţea aform’ie el şi fu inlocuit la Revoluţi a Tinirilor turţâ, di-tru 1908, cu Republica Turcia, armân’il’i furâ agiutaţ di creştin’il’i di-tru Peninsula Balca si di-tru Europa tra s-amintă ndrepturi tru Imperiul a Semilunâl’ei. La câftarea a statului roma`n, mările puteri europeane furâ simfune tra s-bagă şi eale presiune pi Imperiul otoman, care la 23 mai 1905 deade un decret imperial trâ ndrepturi tru imperiul a Sultanului Abdul Hamid doilu. Constantin Belemace (1848 — 1934), a cure sărbătoare di numă eara la 21 mai l’i ncl’inăă ună poezie a “Măritului Sultan”. Tru protulu polim mondial tru istoria a armân’ilor easte consemnat şi un altu evenimentu ţi, tru anulu 1977 u aduţea aminte republica di Cruşuva, di 10 dzâle, di tru anulu 1903, di la Dzuua a Sâmtului Ilie.
********************
M’eardzim tru tricutulu a arămăn’ilor cu unâ:
Expoziţie di fotografie, la sediul a Suţatâl’ei culturalâ armâneascâ di Bucureşti. Tru un comunicat di presă, organizaţia adusă aminte nâ informeadzâ că di gioi vârâ dauâ siptamăn’i, la Sala di expoziţii a Suţatâl’ei culturalâ armânească va s-hibâ di gioi 25 mai pânâ vineri 9 cirişar dişclisâ expoziţia di fotograie “Memori armâneşti”, autor Coli Caranica membru Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania, care easte născut tru unâ familie di Tulcea. Coli Caranica “rescrie în fotografii momente di-tru cotidfianulu a banâl’ei a arămăn’ilor din trecut”, si spune tru comunicatulu di presă a “Lucrarile sunt incarcate cu detalii autentice legate de portul traditional armanescu, adeţ, ocupaţii şi zânăţ a oamenilor di-tru chirolu a bun’ilor pâpân’i şi striâpânân’i.” Încl’is citatulu. Şi si da şi detatlii tehniţe: “Aţeale 35 de fotografii sunt realizate color pe pândza, unâ propunere tehnica a artistului care impleteaşte tropurile di redare a trecutului cu mutrita si atitudinea prezenta.
Vernisajul va aibă loc in prezenta membrilor a Asociatieli a Artistilor Fotografi din Romania si a oaspiţâlor şi priiatin’ilor roman’i si aroman’i si va hibă prefatat de Conf. Dr. Gica Alexandru si Prof. Livia Deac.
* * * * * *
Anulu aestu si fac, si împlin’escu 20 an’i di cându, tru Adunarea Parlamentară a Consiliului a li Europă, fu votată “Recomandarea 1333 trâ ndrepturi culturale şi lilngvistiţe a armân’ilor”. Chira Manţu nâ informeadză că, alidzem, : “
Cu furnjia câ tu meslu Cirishearu s-umplu 20 di anji di cându fu aprukeatâ di Adunarea Parlamentarâ a Consilui ali Europâ, Strasbourg, Recommendation 1333 […]”, unâ diligatsiuni di la Consiliulu a Armânjiloru (Prezidentul Niculaki Caracota deadunu cu Kira shi Yiani Mantsu) featsi unâ cali Brüxelles, la Parlamentulu Europeanu.”
Aestâ cale “diligaţiunea” u feaţe pi 11 mai, şi Kira Manţu nâ spune că membril’I a delegaţil’ei, ghilimele, :
“S-adunarâ cu NILS TORVALDS di la Comisiunea “Intergroup for Traditional Minorities National Communities and Languages”.
S-featsi cuvendâ ti catandisea a limbâljei shi a culturii a Armânjiloru — limbă nipricunuscutâ ca minoritarâ icâ reghionalâ (cu njicâ exceptiuni:FYROM).
Delegatsiunea căftă:
– monitoridzarea a “Recommendation/Dimândarea 1333” ti itia câ nu fu hâbârsitâ shi nitsi bâgatâ tu practikii.
– tu Parlamentulu Europeanu sâ s-facâ unâ muabeti dishcljisâ ti limba a Armânjiloru — ashi cumu fu la 1997 tu Adunarea Parlamentarâ di la Consiliu ali Europâ, la 23.06. 1997.
– căljiuri concreti ti ascâparea a limbâljei armâni cari s-aflâ tu unâ catandasi ahoryea, multu greauâ, ti itia câ Armânjilji bâneadzâ asprândits tu 5 vâsilii ditu Balcanu.
Nils Torvalds tâxi câ va li ducâ ma nâiti aesti câftări shi câ di toamnâ icâ di iarnâ va s-poatâ s-andreagâ aestâ muabeti ti Armânji la Parlamentulu Europeanu.
N.Torvalds zburâ ti “Minority SafePack” — unu proiectu nou cari s-aducă nomuri tsi prindi s-hibă obligatoari ti craturli tu cari bâneadzâ minoritătsli/comunitătsli reghionali shi limbili a loru.
Cându aestu proiectu va s-hibâ aprukeatu di comisiunea di la Parlamentulu Europeanu — minoritătsli shi limbili minoritari/reghionali va s-aibâ unu cadru giuridicu di mari simasii, cari va s-bagâ pi cali shi tsi fonduri finantsiari va s-hibâ aprukeati ti aesti limbi.”
Kira Mantsu
* * * * * * *
Di la un eveninmentu di-tru 1997, treaţim la un evenimentu di-tru chirolu a protului polim mondial, di-tru anulu 1917, care fu adus aminte cu un simpozion, di pi 13 mai, di Scopia, aşi cum n informeadzâ Maria Crangu Shapcan’i (Nicolova). Easte zborulu di manifestarea, orientatâ pi dauâ tematiţ:
Simpozium internatsional:
100 di anji di Printsipatlu armãnescu Pind shi
100 di anji di internarea a Armãnjlor
Scopia, 13 di mai anlu 2017
Manifestarea fu organizată, în colaborare cu Facultatea di filozofie “Chiril şi Metopdiu”, di naua Suţată “SÃU INTEGRA NAUÔ, prezidentu d-na Maria Nicolova, şi Vitse-prezidenta D-r Iana Mihailova. Moderator a Simpoziumlui fu Dots. D-r Nicola Minov. Fură prezentate optu referate, a cure tematica si leaga di protulu referat prezentat. n.1: Cãtrã ãntribarea ti autonomia a Pindului – Prof.D-r Vancio Chencov.
Alante referate –
Referat n..2: Autonomia a Pindului vidzutã pit documentili ofitsiali (Ciarshar- Yizmãciunj 1917)- Dots. D-r Irena Avirovich – Dots. D-r Nicola Minov Referat n.3: Autonomia a Pindului di la anlu 1917 pit aduserli a minti a Partitsipantsãlor – Stefan Shteriov Referat n.4: Surghiuni – Prof.D-r Alexandru Gica, Romãnia Referat n..5: Titsi shi cum eara internats Armãnjlji di Crushuva tu chirolu a Protlui Polim Mundial? – Dots. D-r Nicola Minov Referat n.6: Armãnjlji tu criza deportãrloru di tu Protlu Polimu Mondial — Unã analizã sotsiologhicã shi identitarã – Prof.D-r EANACHE XEANLU, Romãnia Referat n.7: Internatsia a Armãnjlor di Sud-Ascapitatlu ali Machidunii tu Vãrgãrii (1916-1919/20) – Iordan Trtsa Referat n.8: Deportarea a Armãnjlor dit Machidunia di Dat PIRMITUSEARE: Dimitar Mihailovschi Cusizic
Dăm şi arhiusita a alocuţiunil’ei di ghiniviniţâ ică PROTUZBOR a lu Nicola Minov:
Pi 29 di august s-fac 100 di anj di dzua cãndu Armãnjlji di Pindu u
proclamarã autonomia a cantonlui armãnescu Pind. Mutritã pit istoria,
actul di proclamari a autonomiljei undzeashti pi romantizmu naiv — utopii,
cari, cara s-ljea tu videari conditsiili locali shi constelatsia a relatsiilor
internatsionali tu chirolu a Protlui polim mundial, nu avea cana shansã sfacã
realitati.