Agenda armaneasca

Evenimentu teatral în România. Luni, septamăna tricută, 8 mai, tru câsâbălu Timişoara, di România si feaţe Gala a Premiilor Uniter (a organizaţil’ei a teatrilor din România, organizaţie a cure preşedinte easte omulu di teatru, Ion Caramitru; aduţim aminte că easte di fară armâneascâ, şi easte preşedinte şi a suţatâl’ei di culturâ Macedo-Română. Luni 8 mai fu ediţia a XXV-a, a Galâl’ei a Premiilor Uniter 2017, şi avu loc la Teatrulu Naţional Mihai Eminescu” din Timişoara.

Hristu Steriu, 09.06.2017, 22:13

Furâ: 10 premianţâ, 33 de nominalizaţi şi peste 600 de invitaţi. Fură date, fârâ sâ spunim şi numile a ţilor premianţâ: un premiu di excelenţâ, ma multe premii trâ întreaga activitate: a unui actor, unâ actriţâ, un reghizor, un schenograf, un critic şi istoric teatral. Fură date şi premii speciale

– un trâ proiecte inedite şi realizări remarcabile acordat Teatrului Naţional Mihai Eminescu” din Timişoara pentru realizarea Sălii 2 (Manej)

– un Premiul special acordat a unei scenografă ( Eugenia Tărăşescu-Jianu) trâ ună carieră excepţională în teatrul de păpuşi şi marionete

Premiul special acordat Facultăţii de Teatru din cadrul Universităţii de Arte George Enescu” din Iaşi pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale

Premiul special acordat actriţei Irene Flamann Catalina pentru o viaţă dedicată Teatrului Naţional Mihai Eminescu” din Timişoara.

Juriul care deade aeste premii: Alexandru Darie — regizor, Dana Dogaru — actriţă, Luana Drăgoiescu — scenografă, Florica Ichim — critic de teatru şi Maria Sârbu — critic de teatru.

Alte premii fură:

Premiul British Council a fost acordat a li Marina Constantinescu, director artistic şi selecţioner a Festivalului Naţional de Teatru.

Premiul Preşedintelui UNITER Ion Caramitru — acordat a Simonâl’ei Neumann, directorulu Asociaţil’ei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Nicolae Robu, Primarul Timişoarâl’ei, îl’i acordăă a lu Ion Caramitru ună diplomă di excelenţă din partea municipiului Timişoara, la 25 di an’i di Gală UNITER şi la 75 di an’i di bană.

Ion Caramitru, Preşedintele UNITER dzâse: Arhiusiiu Gala Premiilor UNITER cându aveam 50 di an’i şi iatu-me la 75, m’ergânda năinte cu ea“.

***********************

Di la teatru în România, treaţim la teatru tru Gârţie.

Evenimentu teatral la Suţata armânească di Veria. Aoaltari dumânică, 14 mai,

Grupulu di teatru di la Suţata arm`neasca, di Veria piesa de teatru ~ Cuscra Pirvuliata — di Perivole ~

Un spectacol tru limba a li etnie vlahă scrisă di Zoe Papazisi şi tru adaptarea a lu Tache Gheorghiu. !!

Si cade sâ spunim aoa şi zboarâle postate di profesorulu doctor Fanis Dasulas, autor a unei monografie tru lucrarea a lui di doctoat trâ hoara Aminciu, zboară di plândzire trâ mira laie a li Zoe Papazisi, trâ a cure moarte vă spusim siptâmâna tricutâ, cându, pi 9 mai fu ngrupată şi pitricută aşi pi lumea alantâ Zoe Papazisi. Fanis Dasula, ca unâ miriulusire di Aminciu trâ pirvul’eata Zoe Papazisi dzâţe: “Dzua di astădzî fu greao ti tutşî armînĺi. Îngruparea a unei armînă ci avea doru alithinosu ti cultura aĺei părintească străhiptă suflitle a tutulor care lă bate inima ti aestă cultură. Zoitsa erai unlu di stururle ci se arădzămă armănamea tu văcîte sălabe. Ti pitrecu oară bună cu aeste baire di năşte boci armăneşti: «Zoitsă ńi calea ci întsî loaşî / easte multu greao / şî acía iu vă ti dúci / vrei múlte s’ tréci / Zoitsă ńi s’ nu ti mărănedzî / ma s’ bági iridjadzî / ta s’ potsî s le tréci / Zoitsă ńi s’ nu ti mărănedzî / că acia íu te duci / cîtsî vă s easă si in te apodhixească …….»

************************

Ma că spusim numa a li Zoe Papazisi Papatheodoru, care scoase prota a l’ei carte pi armâneaşte, tru Gârţie, tru anulu 1985, treaţim şi la poeta care tru 1985 lucră deadun cu Hristu Cândoveanu, şi scoasiră tru 1985, antologhia di poezie armânească, “Un veac de poezie aromână”. Agiundzim aşi la evenimentul di tru intrata a liştei primuveară, cându la intrata marţuluilui, pi 3 marţu fu sărbătorită dzuua a scriitorilor, reuniţ tru organizaţia PEN (poeţ, eseişti şi nuvelişti).

DZuua Mondială a Scriitorilor easte ună sărbătoare a literaturâl’ei şi culturâl’ei universale; ea fu propusă şi bâgată tru practichie la un Congres internaţional al PEN Club, din 1986. PEN Club International (Poeţ, Eseişti şi Nuvelişti). PEN Clubulu Român are loată naştire tru 1923 şi un di membril’i fondatori fu şi un scriitor di arâzgă armâneascâ după mamă-sa, Lucian Blaga (1895-1961). Aduţim aminte că şi tora avem membri armân’i tru organizaţia PEN, easte poeta armână ţi bâneadzâ tru Ghirmănie, Kira Manţu. În prezentu, DZuua Mondială a Scriitorilor este serbată de aţeale 130 de filiale a PEN Clubului din întreaga lume

***************************

Ună cunoscută cântâtoare armânâ ţi tora si toarnâ iara tru aria a cânticului, după ţi iniţial avea scoasâ unâ ploace cu cântiţe armâneşti, tru anulu 1993, şi diapoia Nastasia Costara. Ea fu oaspită pi 5 mai, la suţata culturalâ armâneascâ di Bucureşti, după care si duse şi la suţata di Câmpulung, suţata “Nicu Hagi”, cunoscută trâ activiţăţle culturale cu adeţ armâneşti. Aclo eara dus şi cântâtorulu Pero Ţaţa, protagonistul a filmului “Cârvanea armâneascâ”, 2015. Tru un interviu pi care lâ-l lo a doilor cântâtori colegulu a nostru Taşcu Lala, PeroŢaţa are zboarâ di alâvdare trâ suţata “Nicu Hagi” di Câmpulung, care faţe un muşat efortu trâ ţânirea a culturâl’ei armânească, pri-tru adeţ şi pri-tru cântic, unâ muşatâ gârdină di lilice a zboarâlor di-tru grailu-nâ armânescu. Pero Ţaţa dzâse:

Câmpulung io nu steam câ ari armân’i. Ma ari unâ mari ligâturâ tu Românie cu tuţ armân’il’i. Şi ia vedz deade Dumidza estan s-nâ videm ş-cu Anastasia, ma io va-l’i dzâcu Sia câ tuţ armân’i’i dzâţea Sia şi multu în’i si faţe chefea cându va s-dzâcu Sia câ di multu chiro nu lu-aveam avdzâta aţel zbor, că noi lu aveam în casâ, multi Sie şi aşi.

Ma nu i ntribarea câ va s-adrăm canticlu. Ntribarea easti s-nâ adunăm ţi ma multi ori. Ntribarea easte s-nu nâ agârsim, tora cându dzâcu câ mi cânâscuiu cu mulţâ armân’i dit Românie icâ dit Gârţie icâ dit Machidunie. Ţi-i aţea ţi nâ cunoscum cu armân’il’i ?

Io voi sâ spun: easte maşi limba. Limba poate sâ-l ducâ omlu multu largu. Ma sâ stii limba, nu ti aspari ni di canticu, ni di iţe altuţiva.

Şi aşi ş-cu Sia nâ cunoscum şi în’i pare câ va s-adrăm di aoa şi nclo multe, multe, lucre ţi putem s-adrăm.

REPORTER (T. Lala) — S-vâ agiuută, s-nâ agiuutâ Dumidză, tin’isit Pero Tsatsa, limba u lucrăm cu cânticlu, cu giocurle, cu arădzle cum spuneai ma ninte, cu andamosile ţi li avem un alantu, cu suţata ţi nâ him deadun şi ţi lucrăm aestâ limbâ, aestâ culturâ sâ u ţânim tru banâ.

Haristo multu ti interviu, tin’isit Pero Ţaţa, ţâ or multâ sânâtati şi s-triţeţ cu harauâ şi tora seara la suţata a domnului Emil Hagi, la suţata “ Nicu Hagi” .

PERO TSATSA — Io tu soni va s-dzâcu evharisto şi a vauâ, evharisto multu şi la tuţ armân’il’i cari lu ascultâ aestu radio (RRI). Aestu radio s-avde. S-avde ş-tu Românie, ma s-avde ş-nafoarâ di Românie, multu largu.