Agenda armaneasca
Dzuua di 9 mai are unâ triplâ importanţă trâ români. Prota importanţă, ma sâ zbur`m cronologhic, easte aţea că aoa şi 140 di anI si amintă independenţa di stat a Româniilei di sum imperiul ottoman. Anulu alantu, tru 1878, fu amintat un decreta imperial, di cătră statulu roman, dio la Imperiul ottoman şi trâ indrepturile a aromânilor, aşi cum si amintă şi tru anulu 1905, cama marile decret imperial trâ aromânI, la 23 mai 1905. La alţâ 40 di anI di la aestu decret, la 9 mai si bitisi polimulu mondial contra a Ghirmâniilei a lu Hitler, doilu polim mondial. La aestâ victorie şi România deade un mic agiutor pri-tru aţea, că la 23 agustu 1944 li turnă armile contra a nemţâlor cu care eara aliatâ, şi tricu di partea a naţiunilor Unite. Aestâ turnamre a armilor lu şcurtă polimulu cu 6 meşi. Pi bună ndriptate dzuua di 23 agustu fu un chiro celecbratâ, până la revoluţia di-tru 1989, ca dzuuă naţională a li Românie. Eara ca ună participare a li Românie la bana internaţională.
Hristu Steriu, 07.06.2017, 22:07
Dzuua di 9 mai are unâ triplâ importanţă trâ români. Prota importanţă, ma sâ zbur`m cronologhic, easte aţea că aoa şi 140 di anI si amintă independenţa di stat a Româniilei di sum imperiul ottoman. Anulu alantu, tru 1878, fu amintat un decreta imperial, di cătră statulu roman, dio la Imperiul ottoman şi trâ indrepturile a aromânilor, aşi cum si amintă şi tru anulu 1905, cama marile decret imperial trâ aromânI, la 23 mai 1905. La alţâ 40 di anI di la aestu decret, la 9 mai si bitisi polimulu mondial contra a Ghirmâniilei a lu Hitler, doilu polim mondial. La aestâ victorie şi România deade un mic agiutor pri-tru aţea, că la 23 agustu 1944 li turnă armile contra a nemţâlor cu care eara aliatâ, şi tricu di partea a naţiunilor Unite. Aestâ turnamre a armilor lu şcurtă polimulu cu 6 meşi. Pi bună ndriptate dzuua di 23 agustu fu un chiro celecbratâ, până la revoluţia di-tru 1989, ca dzuuă naţională a li Românie. Eara ca ună participare a li Românie la bana internaţională.
La 9 Mai 1945, sub goadile concentriţe a fortilor a Natiunilor Unite, Ghermania nazista fu forţată să capituleadză neconditionat, aşi că ţel de-al II-lea polim mondial declansat di axa Berlin- Roma- Tokio, tru anulu 1939, si bitisi tru Europa. Tru arada statilor azvingatoare si aflaa si tara noastra, care la 23 Agustu 1944 iase din alianta cu Ghermania nazista si treaţe in alianta cu tarile di-tru Natiunile Unite, cu intreg potentialul economic, cu armata di piste 600 de mile di oameni.
A treia simasie a Dzuuâlei di 9 mai easte aţea di Dzuua a Europâlei, ică şi Dzuua Schuman. Easte unâ sarbătoare anuală a pacilei şi a unitatilei în Europa. Aestâ Dzuuă si sărbătoreaşte di dauă ori, uidisit după daule organisme di nivel European a cure lâ easte nclinată: 5 mai trâ Consiliul a Europâlei şi 9 mai trâ Uniunea Europeană (UE). Trâ UE, aestă dzuuă easte tutunâoară cunoscută şi ca DZuua Schuman, comemorândalui declaraţia istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman.
DZuua Consiliului a Europâlei reflectă propria înhiinţare tru 1949, în timp ţi Uniunea Europeană celebreadză data a propunerilei a li înhiinţare CECO tru 1950. DZuua Europâlei easte unulu di simbolurile europeane cu scupolu să promoveadză unitatea tru arada a europeanilor.
Să spunim ninca ndauă date loate di pi internet:
Consiliul a Europâlei fu fondat la 5 mai 1949, şi aşi, tru 1964 aleapse aestă dată trâ celebrare propria înhiinţare. Cu toate aestea, liderili a comunităţâlor decisiră să stabilească DZuua Europâlei la 9 mai 1950, tru comemorarea Declaraţilei Schuman. Pri-tru aestă declaraţie, Robert Schuman propusu unirea industriilor de cileche şi cărbuni a Franţâlei, Ghermaniilei di Vestu şi a altor state, ducânda la crearea Comunitatilei Europeană a Cărbunelui şi Cilechilei.
* * * * * * *
Cu nvirinare, Florentina Costea, birbililu a cânticului armânescu, nâ spune tru un email di pi 8 mai, că muri unâ talentatâ scriitoare şi folcloristă armânâ di-tru Gârţie, care scoase şi unâ carte cu cântiţile a armânilor, alâsă cundililu di unâ parte şi nu mata are s-li scrie cărţâle ţi li scria. Zoe Papazisi-Papateodoru, di Perivole, muri.
Si cade s-li spunim plângutile trâ aestâ moarte, di la fraţâlI şi surările di-tru Grăţie.
Nikos M. Vrazitoulis, ţi canda mirghiuluseaşte cu stihuri loate di-tru cartea a li Zoe, “Ta traghudia ton vlahon”, dzâţe aşi:
Paduri di munts, s` nu discljidets / sh` voi pulji s` nu mai cantatsa / sh` voi tuts armanj di vlahuhori / ti lai sa va nvistetsa / ca una habari noi avdzim / noi acelji din Pirivoli…
[CALEA AMBAR ZOITSA…]
Ta tragudia ton vlahon
Despina Zduku nâ aduţe aminte numa a unei altâ carte scrisă di Zoe Papazisi-Papateodoru: Paramithia ton vlahon (96) Trikalon.
Iar, Despina Hanelli, canda arâdâpseaşte şi ea plângue, cându spune după textul biblic, cum easte bana a omului, care ahat aghonea treaţe:
Omlu –
ca iarba easte bana alui/ ca floară dit câmpu/ acşî va cadâ//că vimtu tricu pisti elu/
şî nu va hibă/ şî nu va să ştibă/ loclu alui
cale bună soră dzâţe Despina, şi dzâţim şi noi la microfon diunâoară cu ea.
Zoe Papazisi Papatheodoru eara cunoscută şi di armânI, di surări şi fraţ din România. Flori Costea, cântâtoarea, di la pareia “Via Blakanika”, nâ didea hâbarea aşi:
Cu dureari tu suflitu v-aspunu ca Zoi Papazissi-Papatheodorou dusi s-aspuna pirmithi ti anyili.
Angruparea va s-hiba mani, Perivoli…
Di ndoi meshi Zoi eara landzida, iara tu atsea ditu soni muabeti tsi u avui cu ea tu bitisita di Apriiru, dzatsea: “Pistipsescu veara s-hiu ca vara calu sanaoasa!”…sh-ia ca veara nu u ashtipta.
Zoi eara una mljeari cum ptsani amu vidzuta. Dumnidza s-u ljearta!
Cu anvirinu,
Florentina
Câte un zbor dzâsiră Marian Budesh, Goran Puşuticulu, marea cântâtoare armâneascâ Sirma Grandzulea, profesorulu conferențiar doctor Alexandru Gica, lingvista doctor Mariana Bara, scriitoarea Kira Manţu.
mariana bara:
Loashi calea cata la Dumnidzalu, duruta Zuitsa, multu ayonjea.
Na dinasimu di lucru sti pitritsemu di alargu, sna apridunamu cu boatsea a ta.
Dzâţe MB
Tuta Armanamea ditu alanta eta va s-aduna anvarliga, iara tini va la pirmituseshtsa pi Armaneashti!
Calea cu lunjina tu eta fara doru, Zoe-sh Dza stsa afla locu bunu tu Paradisu!
Dumlijarta,
S. Granzulea
Cali buna cata lunjna Zoe! Oară şi Alexandru Gica.
Iar, Goran Puşuticulu li zburaşte şi el a folcloristului Zoe Papazisi Papatheodoru:
Pirimifi mushati pi limba armaneasca s-la spuna a anghiljlor, iara bunlu Dumidza s-u-aiba tu-apanghiu shi s-u arhatipseasca tu Paradis.
Dumljearta.
G.P.
Un necrolog, un zbor trâ vruta Zoe, care tora nu mai easte, spuse şi KIRA MANTSU:
In Memoriam ZOE PAPAZISSI-PAPATHEODORU
Cali bunâ tu Paradhislu armânescu, durutâ soatsâ, Zoe!
Aclo iu ti-ashteaptâ vrutlu a tău nicukiru Panayioti!
Hâbarea mi-agudi ca sfulgu shi ahurhirâ sâ-nj treacâ tu minti musheatili oari tricuti deadunu…
Nâ vidzumu prota oarâ tu hoara a ljei vrutâ, Perivoli, la anlu 1988!
Ti haraua a noastâ sâ-nviscu cu stranjilu pirvuljatu… Armasi aestu caduru trâ adutseari-aminti…
La alti andamusi a armânjiloru ditu Gârtsii mutreamu gioclu ali Zoe tu corlu armânescu! Eara haraua a ljei atsea ma marea!
Zoe eara daima mashi Harauâ!
La 2014 n-adunămu Athena, la Seara di poezii armâneascâ iu, deadunu cu soatsâ, cântămu unâ searâ-ntreagâ…shi, atsea ditu soni oarâ, Bucureshti, la Sutsata armâneascâ…
Multu ayonjia n-alâsă Zoe… Avea nica lucru ti armânami.
S-nu agârshimu câ Zoe fu prota cari scoasi unâ carti pi limba armâneascâ, tu Gârtsii: ” Ta trayoudia ton Vlahon” (Cântitsli armânjiloru), Gutenberg, 1985. La 1996 tipusi “Paramithia ton Vlahon” (Pirmithili Armânjiloru).
Armânu mashi cadurli shi adutserli-aminti…
Dumnidzâ s-u ljiartâ shi s-u curdiseascâ tu locu musheatu, deadunu cu oaminji, armânji vruts!
