Prima pagină » Cultură şi adeţ armâneşti » Agenda armânească » Agenda armaneasca

Agenda armaneasca

Expoziţia di sculptură ncl’inată a lu Toma Caragiu.

Hristu Steriu, 19.03.2017, 21:34

Expoziţia di sculptură ncl’inată a lu Toma Caragiu.

Pi 4 marţu, sâmbâtâ, siptâmâna ţi tricu, si feaţiră 40 di an’i di la treaţirea a nimuritorului maestru a schenâl’ei di teatru, Toma Caragiu, tru eternitate. Sora a lui ma m’ică di el, academician Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), ca om di litere, filolog cu aname, l’i ncl’ină unâ carte cu numa “Ipostaze”, tru anulu 2000, tru care lu videm pi Toma, canda v’iu, tru diferite evocări di portret literar, ama şi tru fotografiile di-tru piesile di teatru, tru diferite roluri şi diferite ipostaze. 2000 ca an cu semnificaţie simbolică di ncl’idire a unei eră, easte ca unâ punctare a banâl’ei fârâ bitisitâ a lu Toma tricut tru eternitate. Tora, dzâlile aeste, la 40 di an’i di moartea traghică a lui tru cutremburulu di-tru 1997, di la 4 marţu, alantâ soră a lui, artistul plastic Geta Caragiu Gheorghiţă, ţi easte nascută la doi an’i după Matilda, lu aduţe aminte pi marile Toma prin-tr-ună expoziţie (7 martu-18 apriir) cu numa “Toma şi aţel’i a lui”, ună expoziţie di scuptură şi desen, la Rotonda a TNB, tru foaierulu a Salâl’ei M’ică a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale”.

Easte un evenimentu remarcabil, ţi l’i ncuruneadză aţel’i 88 di an’i a li Geta Caragiu Gheorghiţă, Gety cum u hâidipsea fratile ma mare Toma, după cum nâ spune Matilda tru cartea “Ipostaze”, di-tru anulu 2000, şi cum li hâidipsea pi daule, Maty şi Gety. Expoziţia, pi care nâ u semnaleadză, cu un articol pi internet, şi Florin Ghioca va să hibă dişcl’isă întră 7 marţu şi 18 apriir.

Geta Caragiu, tora la pensie, fu profesoară la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia sculptură, unde i-a avut printre elevi pe Aurel Vlad, Adrian Ioniţă, Ion Mândrescu, Gheorghe Zărnescu, Liviu Brezeanu ş.a.

Tru articolulu a lu Florin Ghioca, di-tru care alidzem, videm că Geta Caragiu “easte autoarea a numiroase lucrări di sculptură di for public, din care cităm, întră alte, Statuia ecvestră a lu Mihai Viteazul di-tru câsâbalu Oradea, amplasată în 1994 în Piaţa Unirii din Oradea; Bustul a lu Grigore Antipa, inaugurat în 1995 în Municipiul Tulcea sau statuia istoricului Vasile Pârvan, amplasată dinintea Muzeului Judeţean di Istorie din Bacău — toate realizate împreună cu sculptorulu Alexandru Gheorghiţă, soţulu a l’ei di curună. Realiză, tutunâoară, bustul di brondzu a lu Toma Caragiu, dizvălit la Ploieşti pi 15 noiembrie 2000, cându marile actor vrea sâ împlinea 75 di an’i.

Easte, tutunâoară autoarea a numiroase lucrări di sculptură m’ică, hiindalui distinsă, întră alte, cu un Premiu di excelenţă trâ lucrarea Chivot” la Salonulu Internaţional di Sculptură M’ică Constantin Brâncuşi”, desfăşurat la Muzeulu di Artă din Târgu Jiu (2008).

****************************************

Maca spusim numa a li Matilda, lingivistu cu aname, di la care avem un dodecalog di mare valoare, cu 12 averuri trâ definirea a identitatil’ei di armân şi armân’i, identitatea aromânească, aduţim aminte un evenimentu anunţat că va sâ si ţână, dzâlile aeste, pi 10 marţu la Trieste. Va sâ conferenţiadză Nicolas Trifon, autor a ma multor cărţâ trâ armân’i, şi Zvjezdana Vrzić, di la Universitatea di Fiume, di Croaţia, lingistă specializată în studiul a dialectului istroromân. Conferinţa are tru scupo sâ prezintă griutăţâle cu care si confruntă zburâtoril’I a dialectilor aromân şi istroromân, şi caftâ metode trâ ţânirea tru bană a luştor dauâ graiuri.

Nicolas Trifon, ţi bâneadzâ Paris, cu studii di limba franceză, easte cunuscut pri-tru cartea lui di-tru 2005, scoasă Paris, în limba franceză, “Armân’il’i, un popul care cheare”. Profesoara di limba franceză, di Belgrad, traduse cartea tru 2010, în limba sârbă, “Cincari, narod koji nestaje “. Easte zborulu di preşedinta Suţatâl’ei armânească-sârbească di Belilgrad, Lum’ina, cunuscută la armân’I, tim’isita Lila Cona (pi sârbeaşte Ljiljana Nikolova Petrović).

************************************

Di la sculpură, la poezie, di la expoziţia di scuptură di Bucureşti, a li Geta Caragiu, treaţim şi aduţim aminte unâ carte di poezii scrisa di unâ armână, di-tru Albania. Easte zborulu di Sofia Zguri, care scrise prota pi albaneză, ama fu agiutată di Andon Hristo, di Elbasan, tra s-li şuţă poeziile şi pi armâneaşte. Cartea, bilingă, are pi armâneaşte numa “Aşteptu soarile”, redactor Andon Hristo, easte alincită tru anulu 2015. Ună prezentarea a poetâl’ei Sofia Zguri, care easte ea, nâ faţe Andon Hristo nica di protile păgin’I a cartil’ei:

Sofije Zguri poetesa a sentimentulor humane.

Cartea a l’ei cu poezie bilingvâ “Aştept soarli”

Andon Kristo

Ninti u am cunuscutâ poetesa la Festival ti Cultura

armâneascâ “Costandin

Belemace” Scopea.

Alepsi ndau poezie di a l’iei, li ascultai cu atenţie, ñ-loai

hari cu nâsi, şi l’i dzâş, câ tini poati sâ scriir mult ghini

poezie pi armâneaşti. E, ñ-dzâsi, ma nu ştiu ghini s-li scriir

pi limba a nostâ, câ limba u ştiu ghini ti zburari. Scriirli cum

şti, mini va s-li trec pi a nostâ scriirari.

Aşâ feţi, ş-l’ea azâ avem cartea a l’iei ca unâ tumbâ cu