Agenda armaneasca (31.ian.2017)

Mesulu gh’inar, tru işitâ, nâ aproache cu treaţirea lui, di primuveară. Ama, pânâ atumţea s-nâ duţim cu mintea la veara a anului 2016, di pi a cure meşi avem la redacţie numirulu trimestrial (alonar, agustu, agh’izmâciune) a revistâl’ei “Frăţia”, di la fraţâl’i a noştri arămăn’i, di-tru Albania. Aduţim aminte că director easte Robert Ciolacu, şi redactor-şef easte Jani Gusho. Vrem sâ-l’i urăm a lu Jani Gusho, trâ dzuua a lui di amintare, 30 gh’inar, şi care easte şi dzuua di naştire (naissance, pi franţuzeaşte) a lu Niculachi Caracota, di Paris. Lâ urăm a dioilor “trâ mulţâl’i an’i”. 30 gh’inar easte şi sârbâtoare tru care suntu gh’iurtusiţ trei sâmţâ di-tru secolul 4, Vasile ţel Marile, Grisorie Teologulu, Ioan Gură di Malămă. La numa a luştor, azâ cându prezentăm revista “Frăţia”, putem s-adâvgăm numa a unui preftu armân, din Albania, Dimitrache Veriga.

Hristu Steriu, 02.02.2017, 21:45

Ninte di aestâ sâ spunim ndauâ zboarâ ligate di mărl’i trei sâmţâ cu sârbâtoarea pi 30 gh’inar. Cătră bitisita a secolului XI, după marea schismă di-tru bâsearica creştină, la Constatinopol si avea arhiusită ună mare dispută ligată di aeşţâ trei sâmţâ di-tru partea di apirită, şi aşi, ortodoxă, a lumil’ei creştină proaspit împârţâtă di schismă. Disputa eara, ică avea ca obiectu, care di aţel’i treil’i sâmţâ easte ma mare: Sâmtul Vasile ţel Mare, Sâmtul Grigorie Teologulu sau Sâmtul Ioan Gura di Malămă. Di aestâ aform’ie un mare preftu, episcopulu di-tru ţitatea Evhaite, Sâmtul Ioan Mauropous, avu un v’is, unâ vedenie, tru anulu 1084, cându treil’i sâmţâ îl’i si spusiră impreună. Si cade s-li spunim şi noi zboarâle pi care li, ică îl’i li, dzâsiră sâmţâl’i:

“Dupa cum vedz, noi la Dumnidză unâ him si niţe unâ niachicâsire nu are intră noi. Cathiun di noi, la chirolu a lui, cu urminie di la Duhulu Sâmtu, scrisim înviţături trâ nchiluirea oamin’ilor.

Cum nâ are insuflată Duhulu Sâmtu, aşi avem înviţată (pi alţă). Nu are întră noi unulu întân’i si altul al doilea. Di cl’em’i pi unulu, v’in şi alanţâ doi. Dreptu aţea, s-ti scol’i, şi dă cumandu, a ţilor ţi si atimusescu, sa nu mata si ncase trâ noi. Că pidimolu a noastru, cat am fost tru bană şi dupa moarte, fu să impacam oamin’l’i si sa aduţim in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, ţâ dzâţim, şi fă-nâ sârbâtoare la cate trei intr-ună singura dzuuă, si fă hâbare cu aestâ a crestin’ilor, ca noi dinintea a lu Dumnidză, unâ him.”

După aestâ muşată urminie treaţim la [preftul Dumitrache Veriga, a cure moarte, la bitisita a vearâl’ei, pi 5 aghizmâciune, easte spusă cu mare tim’ie tru revista Deşteptarea, care scoase numir special pi trimestrul di veară. Easte spus articolul editorial, cu numa “S-dusi la Dumnidzeu preftul a Bâsearicâl’ei armânească — Dimitraq Veriga (1943-2016) “. Un altu articol, pi arbinişeaşte, easte simnat di Koci Janko, sum titlul “Papu Veriga, Papu a lui armâname”. Pârghurisir, pi pagina a daua, simneadză Ghweorghe micu, ambassador a lui Românie în Albania (1990-1996), diapoia Robert Ciolacu; un articol tut di pârghrurisiire simneadză Santa Djioca, di Scopia, aţel care fu ncurunat cndu si nsură, di preftul Dimitraq Veriga, care liturghiisi deadun cu preftul Atanasi a lu Fotu, şi fu prota ncurunare armâneascâ. Condoleanţe, pârghurisiiri pitreaţe şi Asociaţia Liga albanezilor din România.

Si cade sâ spunim ndauâ date biografiţe trâ Dimitrache Veriga, pi care li lom di-tru articolul editorial. Videm câ Dimitrache Veriga si născu tru 1943, câsâbălu Corcea iu bitisi sculia medie ti artă. Alidzem: “După anlu 1990, cu transformarea a sistemului politic tu Arbinuşie, fu un dui proţâl’I ti scularea a li Suţată “Armân’l’I dit Albania”. Tu anlu 1992, cu agiutarea a Analtu ParaSâmtusitului Calinic, Arhiepiscop di Argeş şi Muscel, arhiusi unâ altâ cale, tu aţea a pistil’ei. Intră preftu la Mănăstirea Curtea di Argeş la anulu 1993, ta sâ servească până tu soni a comunitatil’ei a arămăn’ilor şi pistil’ei ortodoxă.

Bitisi studii universitare ti Teologhie la Piteşti, România, la anulu 1998. După ţi vine dit România, di anlu 1993, discl’isi un “Paraclis”, aclo iu fu sculia română “Papa Llambro Balamace”, servindalui aclo ndoi an’i.

Cu agiutarea a statului roman si sculă bisearica armânâ “Agh’iu Sotiri”, Curceaua, iu dghivusirea s-ţânu pi armâneaşte şi Preftulu Veriga fu protulu preftu ţi fiţea liturghia pi armâneaşte.” (Bitisim alidzearea)

S-dăm tora ndauâ zboarâ di-tru paragorisirea pitricută di Gheorghe Micu, Ambasador a li Românie în Albania (1990-1996). Alidzem: “El si considerăă ditotna aromân şi muri trâ aestâ cauză.

Lu am cunoscută pi preftul aromân Dimmitraq Veriga unâoară cu instaurarea a democraţiil’ei după unâ lungă perioadă comunistă, cându fură restaurate şi drepturile a poporului albanez. Împreună cu fruntaşil’I a comunitatil’ei aromână din zona Corcea şi din Albania intervenim pi nângă autorităţâle locale şi obţânum retrocedarea a casilor care serviră ca şcoală românească ninte di Doilu Polim Mondial. Aoaţe fu înhiinţat un paraclis, iu sluji ca preftu, pri-tru bunăvrearea a Analtu ParSâmtusitului Calinic, Arhiepiscop di Argeş şi Muscel, un preftu roman. Tru chirolu aestu, părintile Veriga, un cunoscut sculptor albanez, fu dea acrod să m’eargă în România, la Mănăstirea Cyurtea di Argeş, tra să si pregătească s-agiungă preftu. Atumţea fu hirotonisit primulu preftu aromân din Albania, ţi înhiinţă bâsearica românească la Corcea…”

***************************

Un evenimentu a mesului gh’inar, tru işita a lui, fu şi comemorarea a pogromului contra a evreilor, di-tru 1941, di Bucureşti. Evenimentul comemorativ fu ahârzit a “Dzuuâl’ei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului şi omagierii celor ucişi sau care au avut de suferit în timpul Pogromului de la Bucureşti din ianuarie 1941” şi si feaţe aualtari, vineri, 27 gh’inar, la Sinagoga Mare din Capitală.

Fu faptu un momentu dedicat a personalitatilei a fostului Şef Rabin a Româniilei din timpul a Doilui Polim Mondial, a dr. Alexandru Şafran (1910-2006), urmat di simpozionulu Nale descoperiri istoriţe — Pogromul din Bucureşti 1941″.

În cadrul a evenimentului si derulă şi un cheremonial relighios iudaic di aduţire aminte.

Pi 30 gh’inar, dupa prândzu tot la Sinagoga Mare, fu proiectat documentarulu “Înfruntânda rinocerulu”, iar publiculu avu ocazia să dialogheadză cu reghizorulu israeliano-canadian Simcha Jacobovici, multilaureat a Premiilor Emmy.

Evenimentile di la Sinagoga Mare fură organizate di FCER (Federaţia Culturală a Evreilor din România) — Cultul Mozaic, Comunitatea Evreilor di Bucureşti, Chentrul trâ Studiul a Istoril’ei a Evreilor din România, în parteneriat cu Institutulu Naţional trâ Studiarea Holocaustului din România — Elie Wiesel şi Teatrul Evreiescu di Stat.

******************************

Unâ hâbare sportivă di-tru tenis, sportul albu, cu dauă tenismene di culoare. La Concursul Australian Open, tru a cure finală, nu putu sâ agiungă tenismena a noastră Simona Halep, ama agiumse marea a l’ei adversară Serena Willliams. Ea giucă cu sora a l’ei Venus Williams, care armase ama pi loculu doi, chiru. După aestă victorie Serena Williams agiumse diznou numirulu 1 mondial. Ea amintă trâ a 7-a oară, sâmbătă, pi 28 gh’inar, finala turneului di tenis Australian Open di la Melbourne, cându u azvimse, cum dzâsim pe sora sa Venus, aestua hiinda al 23-lea turneu di Mare Şlem amintat di Serena.

Aţeastă a 28-a confruntare dintră aţeale daule surori (scorulu agiumse 17-11 în favoarea Serenâl’ei) reprezentă finala ţea ma “vârstnica” a unui turneu di Mare Şlem din istorie, ţeale daule giucătoare avânda, împreună, piste 71 di an’i, în timp ţi italianţile Flavia Penetta şi Roberta Vinci “aduna maşi” 66 di an’i la US Open 2015.

Trâ aestu succes excepţional, Serena Williams amintăă 3,7 milioane di dolari australiani şi 2.000 di puncte WTA, cu care alină diz nou pi primulu loc în ierarhia mondială, în timp ţi Venus Williams, care încasă un cec di 1,9 milioane di dolari australiani şi 1.300 de puncte, promoveadză pi loculu 11, dzaţe poziţii ma nghios di sora a l’ei Serena, di pi loculu 1, tru clasamentulu WTA.