Agenda armaneasca Retrospectivă – 2016 (10.ian.2017)
Ghine vâ aflăm, vruţ ascultâtori ! Va nâ minduim diznou la evenimentile anului ţi tricu, la venimentile di pi meşili sâmedru-brumar-andreu.
Hristu Steriu, 02.02.2017, 21:38
Ghine vâ aflăm, vruţ ascultâtori ! Va nâ minduim diznou la evenimentile anului ţi tricu, la venimentile di pi meşili sâmedru-brumar-andreu.
Pi 1 sâmedru si bitisi concursul organizat di Radio Românie, 23 agh’izmăciune-1 sâmedru,
“Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a III-a” şi dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, ţi aduse la Bucureşti, pi schena Salâl’ei Radio 6 mări orchestre, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială. După cum ştiţ concursul avu loc întră 23 aiazmăciune şi 1 sâmedru. Concursul easte organizat di Radio România.
Concertele fură difuzate în direct şi în reţeaua Uniunii Europene de Radio şi pi platforma Asia-Pacific a posturilor publiţe şi private.
1 sâmedru — si feaţiră 110 di an’i di la înhiinţarea a Muzeului a Horiatului Român. După cum nâ informa tru un articol Nicolas Trifon, autorulu di-tru 2005 la Paris a cartil’ei “Les Aroumanins un people qui s’en va”, directorulu interimar tru 2016 easte artistul plastic armân Lila Passima.
Tut interimar fu tru 2000-2001 directori, Irina Nicolau, a cure tată eara armân, di la Şafarica.
Tru 1996 Muzeulu a Horiatului Român, di Bucureşti, lo premiul, cu decernare anuală, a Muzeului European.
4-5 sâmedru, după cum nâ informa poeta Kira Manţu, di-tru Ghirmânie, si organiză tru Spania, câsâbălu Barcelona Adunarea ELEN (Reţeaua egalitaea a limbilor europeane), ţi ma inte avea numa EBLUL. (Biroulu Europeana trâ limbile ma puţân zburâte).La adunarea di-tru sâmedru 2016 tru comitetulu di cumnâduseare fu aleptu şi un armân, domnul Niculaki Caracota, di Paris.
23 sâmedru — Panairulu di carte di Frankfurt/ ică Frankfurter Buchmesse. Aclo fu pârâstâsită şi unâ carte, antologhie cu numa Schreiben im Exil“ (Anyrâpsinda tu Exilu”), alidzem zboarâle a li Kira Manţu
“cu texti anyrâpsiti di scriitori cari bâneadzâ tu arealu di limbâ ghirmanâ shi suntu membri tu P.E.N. Club.”
Kira Manţu easte, cum ştim membrâ a luştui Club care easte unâ turlie di alternativă a Premiului Nobel trâ Pace, di aform’ia că di cându fu adrat, imediat după protulu polim mondial, alumtâ ică militeadză trâ Buna achicâsire întră popule.
Kira Manţu, care easte şi ea tricută cu ndauă poezii tru Antologhia “Schreiben im Exil”, nâ informeadzâ di la Panair: “Cartea fu pârâstâsitâ di Kathrin Kilzer, cari lucreadzâ la dzuarlu F.A.Z.(Frankfurter Allgemeine Zeitung) shi Kira Mantsu. Ndoi autori adyivâsirâ.
Tu aestâ antologhii suntu shi doauâ poemati di-a meali, pi armâneashti shi adusi pi ghirmanâ di poetlu ghirmanu Horst Samson.
***************************
17-23 sâmedru evenimentu chinematografic, tru câsâbalu Sibiu, din chentrul a Româniil’ei, Festivalul Astra Film, a filmului documentar, ediţia 23. La ediţia di anulu aestu participară şi reghjizorulu Toma Enache, cu filmul “Di la fraţâl’I manakia, la
5 brumar dzuua a pitilor, La Muzeulu a Horiatului Român: Gerogiana Vlabei organiză cu agiutorulu şi a directorului interimar, Lila Passima, un evenimentu armânescu, după tradiţia armasă di la Irina Nicolau, ca adete armâneascâ, şi tutunâoară şi grâţească Dzuua Pitilor, poate ca unâ altâ adete pin`nngâ aţea a dipunearil’ei a oilor di-tru munte la Sâmtul Dimetru.
Fură fapte giocuri si cântară cntiţe, şio fu vidzut şi filmul a li Eliza Zdru:
Eliza Zdru, regizoare de origine aromână, va încheia întâlnirea povestind despre cel mai recent film documentar al său, care va fi proiectat după eveniment la Cinema Muzeul Țăranului, în cadrul Festivalului Culese din Balkani”, ediția a II-a.
6 brumar 2016, fu sărbătorită «DZua Ascultătorului» la Radio România Internaţional. Ascultătoril’i furâ invitaţ sâ partiicipă activ cu ună contribuţie la emisiunea specială faptă pi timel’ilu a răspunsurilor di la ascultâtori, care anulu aestu furâ nrtibaţ iu minduescu, iu minduiţ voi, tim’isiţâl’i a noştri ascultâtori, că bâneadză aţel’i ma hârioşili, ma fericiţâl’i oamin’i.
6-7 sâmedru, vineri şi sâmbâtă slujbe trâ tim’isirea a moaştilor a Sâmtului Andonie di Iezeru, aduse di-tru judeţulu Vâlcea, la câftarea a suţatâl’ei armâneascâ cu tut aţea numâ, şi cu aform’ia că di un an si ţânu liturghie pi armâneaşte la bâsearica Sâmţâl’i amiradz Constantin şi Elen, di Constanţa, preşedinte Nicolae Racu, vicepreşedinte Nicu Caramihale.
7 brumar,
Directorulu a Operâlei Regală Covent Garden din Londra, Kasper Holten, fu decorat di presedintile român Klaus Iohannis cu Ordinulu Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor. Uidisit a unui comunicat a li Administraţie Prezidenţială, distinctia îl’i fu conferita trâ agiutorulu constant acordat a artâl’ei românească, trâ contribuţia remarcabilă la promovarea compoziţiilor enesciane în lume, pricum şi trâ promovarea a li imaghine şi a interesilor a Româniilei şi a culturâl’ei română în Regatul Unit a Maril’ei Britanie şi Irlandâl’ei di Nordu.
19 brumar – Bunile relaţii a li Românie cu Albania fură marcate şi pri-tru organizarea a unui evenimentu, di catră Institutulu Cultural Român, tru câsâbălu Saranda, fu dizvâlit un bustu a marilui istoric roman Nicolae Iorga (1871-1940).
Lucrarea fu realizată di sculptoril’I di orighine aromână Zisa Muşa şi Mario Muşa, di-tru localitatea Fier, Fearica, di Albania. Un discrusu trâ marea personalitatea a lu Nicolae Iorga ţânu preşedintile a Societatil’ei du culturâ Maced-Românâ Ion Caramitru.
Evenimentul fu organizat di ICR, pri-tru Direcţia Românil’i din afoara Graniţilor
in parteneriat cu Fundatia Nicolae Iorga“ din Sarandë, Ambasada Romaniei la Tirana, cu sprijinul Primariei Orasului Sarandë.
Manifestarea si bitisi cu un spectacol di muzică si dansuri populare aromâne, susţânut di artisti aroman’i din Romania: Eliza Nirlu şi orchestra l’ei, ansamblul folcloric Dor“ din Sarighiol di Deal, judetulu Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), arada di coruri di copii, di cilimean’i, parei di cântare, din Fier si Deviaka, Albania.
Cu tut aţea aform’ie, pri-tru contributia a li Asociatie Rasaritul romanesc“ din Chisinau, Posta Moldovei are emisă, pri-tru Biroulu a lui Marca Personalizata, in tiraj limitat, ţinţe mărchi postale personalizate si un efectu postal (plic) dedicat a dizvâliril’ei a bustului a lu Nicolae Iorga.
22-23 nov, unâ delegatie di Consntanta di la suţata S`mtul Andonie di Iezeru eara dusâ tru judeţulu Vâlcea, la unâ slujbâ relighioasă, di dzuua di aduţire aminte a Sâmtului Andonie (tru dzuua cându muri, 23 noiembrie 1719
1 Decembrie 1918-2016 – Ziua Nationala a Romaniei., aşi cum si stabili pri-tru leadzea numirulu 10 di-tru 31 alonar 1990.
Easte ţea mai mare sarbatoare publică a Româniilei.
3 andreu
Sutsata ti Culturâ Ayiu Andoni di Iezer a Armânjilor ditu Custantsa, – pri-tru viceprezidentul a l’ei, domnul Nicu Caramihale, nâ informa că , pi 3 andreu, avu slujbă pi armâneaşte; cu aform’ia că gioi, pi 1 andreu, fu Dzuua Naţională a li Românie slujba avu unâ simasie ahoria – îndreapse sh-unâ yiurtii trâ Dzuua Natsionalâ ali România tsi fu la 01.12.2016. […]
9 andreu – slujbă pi armâneaşte la Pipera, Bucureşti, la bâsearica Adurm’irea a li Stâmârie, la care participăă şi Gigi Becali, cu nicuchira.
10 andreu Festivalul “M’ica Lândâruşe” la sala di festivităţ a Facultatil’ei di Instalaţii, di Bucuereşti. Amintat di Sara Zisu, di Constanţa.
Si cade sâ spunim numa membrilor di-tru juriu, ca ţiva dascal’i tru cântare trâ m’iţle lândâruşe: Florentina Costea, Dani Peanci, Nicu Grameni, George Pistereanu, Iulian Sfircea.
19 andreu: La suţata culturalâ armâneascâ furâ invitate Cornelia Golna, autoarea a cartil’ei pi engelzeaşte “Eroi incârcaţ ică mârgh’iţ” (“Tainted heroes”), şi juranlista Marilena Bara, ţi arhiusi sâ traducă romanulu pi armâneaşte. Si feaţirâ lecturi din carte.
Protagonistulu a romanului easte Agathon, care aluumtă tru partida grâţeascâ. Easte ca unâ replică la cartea a lu Theohar Mihadaş (1918-1996), şi unâ aduţire aminte la 20 an’i, a romanului “Pinii de pe Golna”, tradus pi armâneaşte di Ilie Ceara. Tru cartea a lu Teohar Mihadaş acţiunea si dizvârteaşte din perspectiva a partidâl’ei româneascâ, armân’i. Cornelia Golna faţe unâ tentativă tra sâ justifică şi idealul a lumtâtorilor di tru alantâ parte, partea grecomana. Ca autor di roman, Cornelia Golna faţe unâ analiză cu dimplină neutralitate.
Bitisim aoa retrospectiva piste evenimentile a anului ţi lu bitisim şi nâ şuţâm cu harauă câtră noulu an 2017 !
