Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca 2016.10.11

Vruţ soţ,

Agenda armaneasca 2016.10.11
Agenda armaneasca 2016.10.11

, 11.10.2016, 22:42

Vruţ soţ,


Dumănică, pi 6 brumar 2016, vă aştiptăm la «DZua Ascultătorului» la Radio România Internaţional. Aşi cum faţim di aradă, şi la ediţia di anulu aestua vă grim să participaţ activ, cu ună contribuţie, la emisiunea noastră specială, care va hibă faptă pi timel’ilu a răspunsurilor a dumnil’ilor a voastre. Oara aestâ vă invităm să nâ răspundiţ la întribarea: Iu bâneadză ţel’i ma hârioşil’i oamin’i?



Sigura, există topuri anuale, ca di exemplu a ţilor ma fericitile/hârioasile state sau a câsâbadzlor cu aţel ma analtul nivel di bană, isăchi fapte pi baza a unor criterii pricum mărinimie (mare inimă), ligături sociale, libertatea deciziilor, speranţa di bană, sistemulu sanitar, cultură, înviţămintu, infrastructură. Ama tru ţările sau politiile di-tru aţeale topuri bâneadzâ, cu diaver, aţel’i mai hârioşil’i oamini din lume? Sau, vahi, ţâne fericirea/haraua di ahât di mulţâ factori individuali, încât apandisea nu poate să hiba dicât tot ună individuală? Noi vă invităm să nâ spuniţ opinia a dumnil’ilor a voastre! Iu minduiţ că bâneadză ţel’i ma mulţâl’i oamini cu chefea faptă/mulţan’iisiţ? Iu şi cum va vreţ dumnil’iIe a avoastre să bânaţ? Care sunt «ingredientile», care vă fac să vă duchiţ ghine într-un loc?



Aştiptăm cu mare sinfer/interes răspunsurile a dumnil’ilor a voastre! Eale pot să hibă în scris (prin e-mail, pe Facebook, direct pri-tru formularul di răspuns di pi site-ul RRI, pri-tru clasiţile scrisori, pi fax) sau înreghistrate (ma că si vreţ vă sunăm trâ a înregistrare audio contribuţiile a dumnil’ilor a vs.). Coordonatile a noastre sunt: Radio România Internaţional, str. Gheneral Berthelot nr. 60–64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail arom@rri.ro


Pagina noastră di Internet poate să hibă accesată la adresa www.rri.ro. (Irina Adamescu)



***********************


Evenimentu di bâsearicâ organizat di Asoaciaţia bâsiricheascâ “Sâmtul Andonie di Iezeru”. Evenimentul avu loc la Constanţa, iu di un an di dzâle si ţân slujbe pi armâneaşte. Si feaţiră şi siptâmâna aestâ dauâ slujbe, vineri, 7 sâmedru, şi sâmbâtâ 8 sâmedru.


Slujbile furâ ţânute – unâ dicseara, vineri dicseara, şi alantâ dzuâ, slujba di dimneaţa, vecernie (“esperinos”, pi grâţeaşte) şi utrenie (pi grâţeaşte vahi “proinos”). Unâ turlie di “bună seara” ţi si da tru bâsearicâ a lu Dumnidza, şi “bun-dimneaţa”, ţi ş-li dzâc canda şi credincioşl’i când sunt tru Casa Domnului.


Sâmbâta după prândzu, 8 sâmedru, fu ţânut şi un simpozion, organizat di tut aţeăuşi suţatâ cultural-bâsiricheascâ. Simpozionulu avu numa “Unitate şi credinţă în ortodoxie. Sâmţâ monahi, slujitori a li bâsearicâ şi ctitori armn’i”.



Slujba di vineri, “dicusearica” putem sâ-l’i dzâţim, fu “Slujba di vecernie trâ tim’isirea a moasţilor, agh’isitile armâsâturi di trup, lipsanile a Sâmtului Andonie di la Iezeru”. Aestâ liturghie si ţânu în prezenţa a AnaltuParaSâmtusitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopulu a Tomisului, şi a Parasâmtusitului Părinte Emilian Lovişteanul, aţel care vine pi cl’imare di aduse cu unâ delegaţie di bâsearicâ, un m’ic sobor di ndauâ măicuţe, cu maica stareţâ di la Mănăstirea di Iezeru, sobor ţi asculta di părintile Emilian lovişteanul, moaştile, oasile a Sâmtului Andonie. Oasile furâ aduse lâ bâsearica Sâmţâl’i Constantin şi Elena, di Constanţa, aclo iu di un an di dzâle si ţân slujbile armâneşti, cu evlogh’isirea, ghinecuvintarea a AnaltuParaSâmtusitului Părinte Teodosie a Tomisului.


Soborulu fu aştiptat cu pâne şi sare, di unâ featâ nviscutâ cu stran’e armâneşti, hil’ia a lu Nicu Caramihale, di la Suţata culturalâ Andonie di la Iezeru..


După ţi si feaţe arada a ncl’inaril’ei la moaşte di cătră enoriaşi, si feaţe apoia, cântarea di seara, vecernia. La slujbă, Tedosodsie a Tomisului si cu Emilian Lovişteanul. Tru sone zburâ Emilian Lovişteanul trâ bana a Samtului Andonie di Iezeru.



Sâmbâtâ dimneaţa, di la oara 9, tamam la oara a ncâfâsearil’ei a Hristolui pi cruţe, cum arâdâpsi cându scrise arada a liturghiil’ei Sâmtul Ioan Gură di Malâmâ, si ţânu Sâmta Liturghie Arhierească, tut cu doil’i ParaSâmtusiţ Teodosie a Tomisului si Emilian Lovişteanul, di Râmnicu Vâlcea. Teodosie a Tomisului, cântă pi armaneashte. Deade apandise pi armaneste la zboarâle di slujbâ ţi li dzâţea strana, iu eara Nicolae Racu, preşedintile a suţatâl’ei “Andonie di la Iezeru” şi preftul Lucian Săftescu, preftu paroh la bâsearica di Constanţa “Sâmţâl’i Constantin şi Elena”; unlu easte armân, alantu român ţi ama înviţă şi ştie nâheam, ahât cât easte ananghe la slujbe, şi armâneaşte. Tru ţi mutreaşte AnaltuParaSâmtusitulu Teodosie, dumnil’ia a lui . dzâse ca va tra sâ nveaţă ma ghine armâneate. Tutunâoară dzâse ca va, că are tru minte tra sâ adara un cor di cântare arrmânescu trâ strana. Tut la slujba di sâmbâtă fu faptu icunom stavrofor preftul George Dima, aţel care faţe slujbile pi armâneaşte.


Sâmbâtă după prândzu, la simpozionulu “Unitate şi credinţă în ortodoxie. Sâmţâ monahi, slujitori a li bâsearicâ şi ctitori armân’i”, care si ţânu di la oara 5, la hotel “Ibis”, la sala di conferinte, zburâ diznou AnaltuParaSâmtusitulu Teodosie şi dzâse că lipseaşte să si ducă ninte slujbile pi armâneaşte, că arman’il’i suntu oamin’i bun’i, că nu lipseahste să si cheară grailu a lor. Moderatoarea simpozionului fu pofesoara Maria Pariza. Fură premiaţ din partea Asociaţil’ei culturală Andonie di Iezeru AnaltuParaSâmţâtulu Teodosie şi ParaSâmţâtulu Emil Lovişteanul, un trâ evloghisirea, ghinecuvintarea ţi u deade trâ ţânirea a slujbilor pi armâneaşte, alantu trâ aduţirea di la Râmnicu Vâlcea, di Iezeru, moaştilor . S-deadira diplome trâ prefţâl’i Ciprian Stoichin, paroh la bâsearica Sâmţâl’i Constantin şi Elena, care agiutăă multu la ţânirea a slujbilor. Şi a lu Lucian Saftescu, care înveaţa şi tut ma ghine cântâ pi arămâneaşte, a lu George Dima, preftu la bâsearica Sâmtul Nicolae, di Constanţa; furâ date diplome şi la sponsori, Stelică Paris, Marian Samara, Costea Dumitru, Tase Coconi, pricum şi a lu Dina Cuva, tel ţi are armânipsită materialile di slujbă.


La simp[zion fu spusa si unâ m’ică expozitie di icoane aduse di Aurica Piha, cu sâmţâ armân’i. Fură oaspiţ viniţ di Constanţa, di Bucuresti, di la Tulcea, di iu vine Stelică Fudulea preşendintile la fâlcare. Cântă la aţel evenimentu Aurelia Mihale Caranicu, cu undzita a l’ei boaţe şi cu mâsturlâchea l’ei tru cântare.



**************************


Va sâ spunim îndauâ zboarâ şi ligat di bana a Sâmtului Andonie di Iezeru, care bână tru chirolu di dumnil’e a voievodului Matei Basarab (1632-1654) si a domnitorului Constantin Brancoveanu (1688-1714). Si are dzâsă că Andonie di Iezeru easte aromân, orighinar di-tru câsâbălu Ianina, di-tru Grăţie. Di-tru cercetările fapte, putem să susţânim că v’inea dintr-ună familie di creştin’i di-tru hoarile a li Oltenie.


Andonie di la Iezeru bână 92 di an’i (1627-1719).


Impresionat di bana aleaptă pi care u duţe calugăril’i di la Iezeru, el intrăă frate tru aţestu schit. Dorinda, avândalui dor să hibă tut cama bun tru lucrulu suflitescu şi monahicescu, el câftă ghinecuvintare a Episcopului a locului, Ilarion, sa m’earga la Sâmtul Munte Athos. Ama, Andonie cu bana a lui ahât uidisită eara un călugăr îmbuinătăţit şi di mare folos a multora, îl’i feaţe urminie să aramănă în ţară, tru locurile iu easte. Mult îmbunătaţitulu Antonie îl’i ascultă urminia şi în varliga anului 1690 si retrapse la ndoi kilometri de schitulu Iezeru, în muntile cu tut aţea numă, iu-şi aflăă apanghiu intr-ună peştireauă, şi iu cu chirolu, cu mân’ile a lui adră şi unâ m’ică bâsearică.


Şidzu tru sihăstrie, călugăr eremit, 28 di an’i, bână îşi deade suiflitulu la Dumnidză, tru dzua di 23 brumar 1719.


Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company