Agenda armaneasca 2016.09.13

Anunţ concursu:

Hristu Steriu, 15.09.2016, 22:20

Anunţ concursu:

Vruţ soţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, ediţia a III-a”. Concursul easte dedicat a unui evenimentu muzical unic în Europa, ţi aduţe la Bucureşti, pi schena Salâl’ei Radio 6 mări orchestre, ama şi solişti şi dirijori di talie mondială.

Întră 23 agheazmăciune şi 1 sâmedru 2016 Radio România organizeadză ediţia a III-a a Festivalului Internaţional a Orchestrilor Radio, RadiRo, singurulu evenimentu muzical internaţional care îşi propune, di-tru 2012 încoaţe, la cathe 2 ani, să aducă în atenţie profilul unic şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfoniţe radio din lume.

Tru aţeale 9 dzâle di Festival va să concerteadză la Sala Radio 5 ansambluri simfoniţe care au scrisă istorie în Europa şi, trâ prota oară la RadiRo şi la Bucureşti, ună orchestră din China: Orchestra Simfonică di Shenzhen. Aesta va să dişcl’idă Festivalul, pi 23 septembrie, cu un concert care va-l’i aibă ca solişti pi pianista Zuo Zhang şi pi violonistul român Gabriel Croitoru, care câântă pi celebra violie/vioară Guarneri del Gesù, ţi fu a marilui a nostru muzician George Enescu.

Va să alină pi schena Festivalului Orchestra Simfonică Radio di-tru Norveghia, care susţâne tru pasa an concertul oferit cu aform’ia a decernaril’ei a Premiului Nobel trâ Pace. Ună altă prezenţă easte Orchestra Simfonică Radio MDR di Leipzig, ţea ma veacl’e orchestră radio di-tru Ghirmănie, sum conduţirea dirijorului Kristjan Järvi, care easte şi director di onoare a RadiRo 2016.

Orchestra Simfonică Radio din Viena va să aducă şi participarea la Festival a celebrului violonistu Gidon Kremer. BBC Concert Orchestra, sum bagheta a lu Barry Wordsworth, va să susţână concertul di încl’idire, pi 1 octombrie. Gazda evenimentului, Orchestra Naţională Radio, va să susţână dauă concerte la RadiRo, pi 26 şi 30 septembrie, avându-l’i ca protagonişti pi dirijoril’i Cristian Măcelaru şi Leo Hussain, arada di violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistul Răzvan Suma, cu contribuţia Corului Academic Radio şi a Corului di Copii Radio.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va să ţână până pi 1 octombrie 2016, data poştâl’ei.

Premiile şi menţiunile a concursului va să hibă CD-uri cu muzică simfonică românească şi xeană, lucrări di artă plastică simnate di artişti român’i apreciaţ, ca şi alte obiecte di promovare culturală. Concursul easte organizat împreună cu Liceulu di Arte Plastice Nicolae Tonitza”, di Bucureşti, Editura Casa Radio” şi Electrecord.

Şi tora, întribările:

– În ţi an si feaţe prima ediţie a Festivalul Internaţional a Orchestrilor Radio?

– Care easte directorulu di onoare a ediţil’ei a III-a a Festivalului?

– Câte orchestre partiicipă la ediţia 2016 a RadiRo?

– Care easte organizatorulu a Festivalului?

Vă câftăm să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concurs şi, cama multu, di ţi aform’ie ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro

Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 1 octombrie, data poştâl’ei. Amintâtoril’i a premiilor şi menţiunilor va să hibă anunţaţ curundu după încl’idirea a concursului. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

*********************************

Tru anulu 1859, cându si feaţe prota unire româneascâ, cu numa şi M’ica Unire, cându si unea Moldova cu Ţara Româneascâ, v’inea pi scamnul di domnitor Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), aţel tru a cure an’i fu nchisit un agiutor şi trâ arămăn’il’i di-tru Imperiul Otoman, ca parte a miletil’ei românească. Eara un agiutor pi care otoman’il’i lu alâsa s-hibâ dat, după ţi di ma multe dzaţ di an’i tut u chirea câte nâheam putearea, tru polimile ruso-otomane. Un polim di mare importanţă trâ naua situaţie istorică ţi arhiusiea fu aţel di-tru 1768-1774, bitisit cu pacea di la Kuciuk-Kainargi, tru care Imperiul ottoman si videa obligat s-acordă ndreptu a Rusil’ei sâ-l’i agiutâ pi creştin’il’i di-tru imperiul ottoman. Aşi, la Kuciuk Kainargi si faţe unâ reparaţie şi unâ recuperare a marilui funico di-tru 1453, la câdearea a Bizanţului.

Anulu 1859 easte anulu a unirilei sum Cuza, tru unâ situaţie internaţională creatâ după polimulu a Crimeil’ei (1853-1856). Data di 24 ianuarie, anulu 1859, fu sărbătorită mulţâ an’i tru chirolu comunistu sum Ceauşescu, pânâ tru 1989. Tora tru 2016, fu diznou adusă aminte aestâ dzuuâ. Ea fu, ca DZua Unirilei a Principatilor Române, declarată dzuă liberă, nilucrătoare, printr-ună decizie loata di Camera Deputaţâlor di la Bucuresti, tru şedinţa di pi 7 agheazmăciune. Aduţim aminmte, că pana tora, romanil’i beneficia, anual, di 12 dzâle libire, date trâ sărbători publiţe sau relighioase.

****************************

Cu dauă dzâle ninte pi 5 agheazmăciune, aşi cum vâ avem şi spusâ, muri preftu armân, care fu tim’isit cu unâ pricunoaştire tamam tru unâ dzuâ di 24 gh’inar. Easte preftul Dumitrache Veriga, aţel care feaţe prima ncurunare armâneascâ, aşi cum nâ informeadzâ işişi ghambrolu care fu ncurunat, la bâsearica Agh’iu Climent di Ohârda, di preftul Dumitruchae Veriga, tim’isitulu Santa Djica, di Scopia.

Preftul Dumitrache Veriga, ţi tru 5 agheazmăciune tricu la Domnul cum si dzâţe, eara preftu paroh la bâsearica ortodoxă armâneascâ, Agh’iu Sutira, di Corcea, tru Albania.

Aşi cum cu durearea nâ informeadzâ şi Vlad Cubreacov di Chişinău, preşedintie a unei asociaţie care lu tim’isi cu unâ diplomă pi Dumitrache Veriga (“Lu am vrută şi lu am preţuită – dzâţe Vlad Cubreacov — ca pi un adevarat şi di alethea părinte”), Suţata

Asociaţia Rasăritul Românesc — deade ma multe diplome di excelenţă tru anulu 2014, la 24 ianuarie, cu ocazia a uniril’ei ţi si feaţe tru anulu 1859. Ună di eale easte scrisă aşi

Se acordă

Diploma di excelenţâ 2014,

Paravlogh’isitului Părinte Dumitrache Veriga, preftu paroh a li bâsearică ortodoxă românescă “Agh’iu Sutira, Lâxirea tru Faţă” di Corcea, Albania, trâ meritulu că ţâne apreasă cândila Ortodoxiilei românească (aromâneascăi) în Peninsula Balcanică.

simnat preşedinte Vlad Cubreacov, 24 ian 2015

Condoleanţe pitricu şi

Societatea di Cultură Macedo-Română, care tru un comunicat di pi 5 agheazmăciune dzâţe,

“După ună greauă lângoare, ază, 5 agheazmăciune 2016, tricu la ţeale di daima Părintile Dumitrache Veriga, parohulu a Bâsearicâlei Aromânească Sâmtul Sotir din Corcea, tru Albania.

După absolvirea facultatilei di Teologhie di Piteşti, Papu Veriga fu hirotonit, la 6 andreu 1992, di cătră ÎPS Calinic, arhiepiscopulu a Argeşului şi Muscelului, personalitate bâserichească ahoria di activă tru renaştirea spirituală a aromân’ilor din Albania.

Papu Veriga si-are aflată printră membril’i fondatori a Asociaţilei Culturală Aromânil’i din Albania”, înfiinţată tru 1992.

Condoleanţe a familiei!

Dumnidzău să-l l’iartă! “

Aduţim aminte unâ parte şi di zoarâle di paragorisire pitricute di Santa Djica, di Scopia:

“Faptu la anulu 1943, Curceaua, di pãrintsã armãnj, Papu Tachi al Veriga dipisi academia di artã shi pãnã la bitisita-a comunizmolui eara sculptor

Cãndu ahurhi minarea ti libertati, dedun cu protslji sots, armãnj patriots,a.1992 u fundarã Sutsata “Armãnjlji dit Arbinushii”.

[…]

Cu adjutorlu a tutulor Armãnj dit Arbinushii sh-di ma largu, di la a..1993 pãnã la a.1998, Curceaua, u-adrarã naua bãsearicã , atsea di azã, Ayiu. Sutira la cari cu ahãntã mirachi cãnta, [şi] tsãnea dgheavasi […]

Duml’iartu-l ! ” – dzase Santa Djica.

Autor: Hristu Steriu