Agenda armaneasca 2016.05.11

Vruţ soţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “ Vacanţă în Bistriţa-Năsăud. Easte un concursu trâ un di judeţile di-tru nordulu a li Românie, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istoriţe, naturale di mare valoare.

În perioada 106-271 d.Hr. ţea ma marea parte di actualulu judeţ Bistriţa-Năsăud eara acâţată în provincia romană Dacia, probă ta sâ si veadă/dovadă suntu castrile romane di la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile. Di-tru 1264 vine prima menţiune documentară a câsâbălui Bistriţa, actuala reşedinţă di judeţ. Tru 1409, Sigismund de Luxemburg da a bistriţeanilor îndreptul trâ mutare mururi di apărare în varliga a câsâbălui, iara tru 1440 easte spusă tru documente aşidzarea Năsăud. Dinclo di ună istorie mbugată şi di peisaje încântătoare şi ţi ti mâghipsescu, judeţulu are numiroase puncte di atracţie. Întră aestea, Casa Argintarului (Asimicar) şi Turnul Dogarilor (ţi adra vulere), ambile dauă din Bistriţa, murile surpate a ţitatilei Rodna, ruinele/răvuiturile a castrului roman Orheiu Bistriţei, Valea şi dirvenile a Bistriţâlei, Parcul dendrologhic di la Arcalia, Bisearica Evanghelică, respectiv Sinagoga din Bistriţa, Muzeulu Judeţean Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, casile memoriale a poeţâlor Andrei Mureşanu şi George Coşbuc ică a prozatorului Liviu Rebreanu, Peştera Izvorul Tăuşoarelor (ţea ma adâncă/ahândoasă piştireauă din România), Peştera Grota (spileia) DZânilor, numiroase rezervaţii naturale şi botaniţe (inclusiv şi vuloadze cu narcise i vulcani lăspioşi, zvumeare di laspe). Şi priste toate, să nu agârşim celebrul personaj Dracula a lu Bram Stoker. Bustul a scriitorului irlandez poate s-hibă vidzut tamam dinintea a Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Pasulu/Tricâtoarea Tihuţa, iu amintâtorili a concursului va să treacă dauă nopţâ!

Vă invităm să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 alonar 2016, data poştâlei.

Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 agheazmăciun 2016, tră 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma saghlame tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare tut cu-aţea lui-şi numă.
Trâ aţeli ţi nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di partenerili a concursului.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Hotel Coroana di Malâmâ, din Bistriţa, şi Fishermans Resort, di-tru Colibiţa. Concursul easte ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Chentrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea di Concerte“ Bistriţa.

Ca di aradă şi ca di altile ori, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă lipsită, viza trâ România.

Şi tora, întribările a concursului:
– Care easte reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud?
– Cum si număseaşte laculu di acumulare artificial pi malul a cure si află pensiunea iu va să hibă aprucheaţ amintâtorili a concursului?
– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud?

Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: (arom@rri.ro). Aştiptăm apandisile a dumnililor a voastre până la 15 alonar 2016, data poştâlei. Amintâtorili a Marilui Premiu va să hibă anunţaţi tru şcurtu chiro după aţea, tra să-şi îndreagă excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)
******************************
Dzuua 9 mai easte dzuuâ di sârbâtoare europeană, ama easte sârbâtoare şi la nivelul a lumilei românească !
La nivel European, 9 mai easte Dzuua a Victorilei a Naţiunilor Unite asupra a Ghirmâniilei nazistă, tru anulu 1945; 9 mai easte şi Dzuua a Europâlei, ţi marcheadză delcaraţia istorică di-tru 1950 a minstrului francez di externe Robert Schuman, ţi vinea ca unâ prilundzire a victorilei di-tru 1945; declaraţia Schuman eara trâ un plan di colaborare economică întră Franţa şi Ghirmănia, ţi agiumse ca timeliu trâ aţea ţi ma amânat vrea să hibă Europa Unită.
La nivel românescu, dzuua 9 mai easte DZuua a Independenţâlei di Stat, proclamată în 1877, cându România la bitisita a polimului rurso-turcu îşi aminta suzeranitatea faţă di Imperiul Otoman. Anulu alantu, tru 1878, România amintăă di la Imperiul ottoman unâ iradeauâ, tru 1878, trâ ndrepturi a fraţâlor a lor di la sud di Dunăre, arumânili. Tut unâ Iradeauă amintăă statulu roman, di la Imperiul Otoman, simnată la 9/22 mai 1905.
La sârbâtoarea di anulu aestu, pi 9 mai furâ aduşi aminte 111 ani di la aţea iradeauâ, di-tru 1905. Fură organizate treie acţiuni:

Ună conferinţă, un spectacol di muzică şi giocuri a românilor din Balcani, arumâni şi meglenoromâni, pricum şi ună expoziţie di fotografie şi strane populare, acţiuni organizate în cadrul a proiectului derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românili di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română, Biblioteca a li Academie Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâlei Dimitrie Gusti.
Spectacolul di muzică şi giocuri arumânesţi şi meglenoromâne, precedat di expoziţia di fotografie şi strane populare din patrimoniul a Muzeului Naţional a Hoarâlei Dimitrie Gusti “Meglenoromânili şi Aromânili. Ieri şi ază, si ţânu dicseară, pi 9 mai, tru Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti.
Acţiunea di-tru prota partea a dzuuâlei, la oara 11, si ţânu tru Aula a Bibliotecâlei a li Academie Română.
Dan Stoenescu, ministrulu delegat trâ românili di pritutţido spuse zborulu di salut di partea MAE;
Prof univ Nicolae Şerban Tanaşoca zburâ trâ dauă texte nicunuscute tru Macedonia, di autorili Gheorghe Cionga, inspector şcolar tru Macedonia şi Ctin Meta, consul a li Românie la Varna. Tutunâoarâ el zburâ şi dispri Minarea a Junilor Turţâ, di-tru anulu 1908, tru care eara mintiţ şi armânili Nicolae Batzaria, Filip Mişa şi Constantin Meta; Nicolae Batzaria fu aleptu senator tru senatulu a Imperiului Otoman, şi ma amânat, tru 1913, paerticipăă la Tratatulu di pace, di Londra.
Unâ altâ lucrare prezentată la conferinţă di-tru Aula a Bibliotecâlei a li Academie Română, di-tru 9 mai 2016:
Deputatulu Eugen Tomac zburâ trâ mira a armânilor şi meglenoromânilor din Balcani;
Prof univ Adina Berciu zburâ trâ nviţâmintulu şi liturghisearea bâsirichească tru Balcani;
Emil Tsârcomnicu, cercetător, zburâ trâ “Iradeua, di-tru 1905, tru presa a chirolui;
Prof Virgil Coman – zburâ trâ Societatea culturalâ “Meglenia, 100 di ani di la timiliusire;
Prof univ Nistor Bardu – prezentăă “Aspecte a graiului armânescu di-tru hoara Grabova, Arbinişie;
Cercetător Iulia Wisoşenschi – prezentăă lucrarea “Arâmnili di Banat;
Prof Vlad Cubreacov, di Chişinău – prezentă referatulu “Da, Aromânia; aşi si dzâţea pi armâneaşte a statului român, a li Românie, iu vinea armânili, ama şi di iu avea agiutor cu nviţâmintulu trâ ţânirea a limbâlei, pri-tru şcoliurile dişclise di statulu roman, după anulu 1864, la sud di Dunăre trâ românili di-tru Imperiul Otoman.
Prof univ Nicolae Saramandu – prezentă organizarea di astâvearâ a cursurilor di nviţare a dialectului armnescu, ţi s-ţânură tru Ablania –Diviaca şi Corcea, şi România-Sinaia şi Buşteni;
Prof univ Manuela Nevaci – zburâ trâ Altasulu socio-lingvistic roman, prezentat la universitatea di Bucureşti tru chirolu di-tru sone..
Proiectul organizat di institutlu Eudoxiu Hurmuzachi are ca scupo marcarea şi aduţirea diznou în memoria contemporanilor, a dimensiunilei istorică excepţională pi care a cunoscu popolul român de-a lungul a chirolui, pricum şi acumularea di nale cunoştinţe din domeniul a istoriei, culturâlei şi civilizaţilei dezvoltate tru comunităţâle româneşti autohtone di-tru viţinata a li Românie.

Hristu Steriu, 20.08.2016, 19:55

Vruţ soţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “ Vacanţă în Bistriţa-Năsăud. Easte un concursu trâ un di judeţile di-tru nordulu a li Românie, cu potenţial turistic multu mare, cu locuri ahoria, cu atracţii culturale, istoriţe, naturale di mare valoare.

În perioada 106-271 d.Hr. ţea ma marea parte di actualulu judeţ Bistriţa-Năsăud eara acâţată în provincia romană Dacia, probă ta sâ si veadă/dovadă suntu castrile romane di la Orheiu Bistriţei, Ilişua şi Livezile. Di-tru 1264 vine prima menţiune documentară a câsâbălui Bistriţa, actuala reşedinţă di judeţ. Tru 1409, Sigismund de Luxemburg da a bistriţeanilor îndreptul trâ mutare mururi di apărare în varliga a câsâbălui, iara tru 1440 easte spusă tru documente aşidzarea Năsăud. Dinclo di ună istorie mbugată şi di peisaje încântătoare şi ţi ti mâghipsescu, judeţulu are numiroase puncte di atracţie. Întră aestea, Casa Argintarului (Asimicar) şi Turnul Dogarilor (ţi adra vulere), ambile dauă din Bistriţa, murile surpate a ţitatilei Rodna, ruinele/răvuiturile a castrului roman Orheiu Bistriţei, Valea şi dirvenile a Bistriţâlei, Parcul dendrologhic di la Arcalia, Bisearica Evanghelică, respectiv Sinagoga din Bistriţa, Muzeulu Judeţean Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, casile memoriale a poeţâlor Andrei Mureşanu şi George Coşbuc ică a prozatorului Liviu Rebreanu, Peştera Izvorul Tăuşoarelor (ţea ma adâncă/ahândoasă piştireauă din România), Peştera Grota (spileia) DZânilor, numiroase rezervaţii naturale şi botaniţe (inclusiv şi vuloadze cu narcise i vulcani lăspioşi, zvumeare di laspe). Şi priste toate, să nu agârşim celebrul personaj Dracula a lu Bram Stoker. Bustul a scriitorului irlandez poate s-hibă vidzut tamam dinintea a Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Pasulu/Tricâtoarea Tihuţa, iu amintâtorili a concursului va să treacă dauă nopţâ!

Vă invităm să urmăriţ emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 alonar 2016, data poştâlei.

Mările Premii va să hibă câte ună excursie di 8 dzâle (7 nopţâ) cu pensiune completă, în perioada 15-30 agheazmăciun 2016, tră 2 ascultători RRI, tru judeţulu Bistriţa-Năsăud, ma saghlame tru Municipiul Bistriţa, la Piatra Fântânele (Hotel Castel Dracula) şi la Colibiţa, pi malul a lacului artificial di acumulare tut cu-aţea lui-şi numă.
Trâ aţeli ţi nu amintâ Mările Premii va să avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di partenerili a concursului.

Concursul easte sponsorizat di Hotel Castel Dracula, di-tru Piatra Fântânele, Hotel Coroana di Malâmâ, din Bistriţa, şi Fishermans Resort, di-tru Colibiţa. Concursul easte ndrupât di Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Primăria Municipiului Bistriţa, Protopopiatul Ortodox Român Năsăud, Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Bistriţa, Chentrul Judeţean trâ Cultură Bistriţa-Năsăud, Muzeulu di Artă Comparată di-tru Sângeorz Băi, Fundaţia Culturală Societatea di Concerte“ Bistriţa.

Ca di aradă şi ca di altile ori, lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă lipsită, viza trâ România.

Şi tora, întribările a concursului:
– Care easte reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud?
– Cum si număseaşte laculu di acumulare artificial pi malul a cure si află pensiunea iu va să hibă aprucheaţ amintâtorili a concursului?
– Ţi personaj celebru, di roman şi filmu, îşi leagă numa di Bistriţa-Năsăud?

Vă paraclasim să nâ scriiţ şi ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, câţe ascultaţ emisiunile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online.

Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: (arom@rri.ro). Aştiptăm apandisile a dumnililor a voastre până la 15 alonar 2016, data poştâlei. Amintâtorili a Marilui Premiu va să hibă anunţaţi tru şcurtu chiro după aţea, tra să-şi îndreagă excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)
******************************
Dzuua 9 mai easte dzuuâ di sârbâtoare europeană, ama easte sârbâtoare şi la nivelul a lumilei românească !
La nivel European, 9 mai easte Dzuua a Victorilei a Naţiunilor Unite asupra a Ghirmâniilei nazistă, tru anulu 1945; 9 mai easte şi Dzuua a Europâlei, ţi marcheadză delcaraţia istorică di-tru 1950 a minstrului francez di externe Robert Schuman, ţi vinea ca unâ prilundzire a victorilei di-tru 1945; declaraţia Schuman eara trâ un plan di colaborare economică întră Franţa şi Ghirmănia, ţi agiumse ca timeliu trâ aţea ţi ma amânat vrea să hibă Europa Unită.
La nivel românescu, dzuua 9 mai easte DZuua a Independenţâlei di Stat, proclamată în 1877, cându România la bitisita a polimului rurso-turcu îşi aminta suzeranitatea faţă di Imperiul Otoman. Anulu alantu, tru 1878, România amintăă di la Imperiul ottoman unâ iradeauâ, tru 1878, trâ ndrepturi a fraţâlor a lor di la sud di Dunăre, arumânili. Tut unâ Iradeauă amintăă statulu roman, di la Imperiul Otoman, simnată la 9/22 mai 1905.
La sârbâtoarea di anulu aestu, pi 9 mai furâ aduşi aminte 111 ani di la aţea iradeauâ, di-tru 1905. Fură organizate treie acţiuni:

Ună conferinţă, un spectacol di muzică şi giocuri a românilor din Balcani, arumâni şi meglenoromâni, pricum şi ună expoziţie di fotografie şi strane populare, acţiuni organizate în cadrul a proiectului derulat di cătră Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românili di pritutţido în parteneriat cu Societatea di Cultură Macedo-Română, Biblioteca a li Academie Română şi Muzeulu Naţional a Hoarâlei Dimitrie Gusti.
Spectacolul di muzică şi giocuri arumânesţi şi meglenoromâne, precedat di expoziţia di fotografie şi strane populare din patrimoniul a Muzeului Naţional a Hoarâlei Dimitrie Gusti “Meglenoromânili şi Aromânili. Ieri şi ază, si ţânu dicseară, pi 9 mai, tru Sala Pictura a Teatrului Naţional Bucureşti.
Acţiunea di-tru prota partea a dzuuâlei, la oara 11, si ţânu tru Aula a Bibliotecâlei a li Academie Română.
Dan Stoenescu, ministrulu delegat trâ românili di pritutţido spuse zborulu di salut di partea MAE;
Prof univ Nicolae Şerban Tanaşoca zburâ trâ dauă texte nicunuscute tru Macedonia, di autorili Gheorghe Cionga, inspector şcolar tru Macedonia şi Ctin Meta, consul a li Românie la Varna. Tutunâoarâ el zburâ şi dispri Minarea a Junilor Turţâ, di-tru anulu 1908, tru care eara mintiţ şi armânili Nicolae Batzaria, Filip Mişa şi Constantin Meta; Nicolae Batzaria fu aleptu senator tru senatulu a Imperiului Otoman, şi ma amânat, tru 1913, paerticipăă la Tratatulu di pace, di Londra.
Unâ altâ lucrare prezentată la conferinţă di-tru Aula a Bibliotecâlei a li Academie Română, di-tru 9 mai 2016:
Deputatulu Eugen Tomac zburâ trâ mira a armânilor şi meglenoromânilor din Balcani;
Prof univ Adina Berciu zburâ trâ nviţâmintulu şi liturghisearea bâsirichească tru Balcani;
Emil Tsârcomnicu, cercetător, zburâ trâ “Iradeua, di-tru 1905, tru presa a chirolui;
Prof Virgil Coman – zburâ trâ Societatea culturalâ “Meglenia, 100 di ani di la timiliusire;
Prof univ Nistor Bardu – prezentăă “Aspecte a graiului armânescu di-tru hoara Grabova, Arbinişie;
Cercetător Iulia Wisoşenschi – prezentăă lucrarea “Arâmnili di Banat;
Prof Vlad Cubreacov, di Chişinău – prezentă referatulu “Da, Aromânia; aşi si dzâţea pi armâneaşte a statului român, a li Românie, iu vinea armânili, ama şi di iu avea agiutor cu nviţâmintulu trâ ţânirea a limbâlei, pri-tru şcoliurile dişclise di statulu roman, după anulu 1864, la sud di Dunăre trâ românili di-tru Imperiul Otoman.
Prof univ Nicolae Saramandu – prezentă organizarea di astâvearâ a cursurilor di nviţare a dialectului armnescu, ţi s-ţânură tru Ablania –Diviaca şi Corcea, şi România-Sinaia şi Buşteni;
Prof univ Manuela Nevaci – zburâ trâ Altasulu socio-lingvistic roman, prezentat la universitatea di Bucureşti tru chirolu di-tru sone..
Proiectul organizat di institutlu Eudoxiu Hurmuzachi are ca scupo marcarea şi aduţirea diznou în memoria contemporanilor, a dimensiunilei istorică excepţională pi care a cunoscu popolul român de-a lungul a chirolui, pricum şi acumularea di nale cunoştinţe din domeniul a istoriei, culturâlei şi civilizaţilei dezvoltate tru comunităţâle româneşti autohtone di-tru viţinata a li Românie.