Agenda armaneasca 2015.11.10

Hristu Steriu, 24.11.2015, 22:36

Aşi cum vâ faţim hâbarere di vârâ dzaţe dzâle, tru un club di Bucureşti, si feaţe unâ traghedie. Tru un incendiu, un foc ţi si aprease pi fondul a unor neglijenţe tru respectarea a normilor la ufilisirea a efectilor pirotehniţe trâ muşuţarea a spectacolilor di tiniri, murirâ 27 di oamin’I, nafoarâ di alţâ 146 care armasirâ cu greale arsuri şi furâ internaţ tru spitale din România (ma mu8ltu di 10 spitale di Bucureşti) şi tru alte state. Nu tuţ puurâ s-ascapâ cu banâ dupâ internarea tru spital, aşi că bilanţul a traghediil’ei si duse la vârâ 50 di victime. Spectacolul si ţânu viniri dicsearâ, şi la oara 10 şi giumitate si feaţe traghedia. Guvdernul declarâ treie dzâle di doliu, sâmbâtâ-dumânicâ-luni. La spectacolul a formaţil’ei “Good bye tu Gravity”, şi la carea intrarea fu bâgatâ s-hibâ fârâ pradz, eara vinionte un numir di la 3 pânâ la 5 sute di personae, nu numir cu multu mare, di aţeale 80 di locuri cu şideare pI scamnu. Preşedintile a li Românie, Klaus Johannnis, si declară îndurirat ama şi revoltat că un ahtare evenimentu putu s` si facâ tru chentrul a capitalâl’ei şi vahi I fondul a ignoraril’ei areglementărilor legale. Preşedintile a Comisil’ei Eurooeanâ, Jean Claude Junker, transmise condoleanţe a familiilor şi a priiantin’ilor (friends) a victimilor a traghicului accidentu di viniri dicsearâ, 29 sâmedru. Vinirâ mesaje di condoleanţe di la multe persoane oficiale din lume. La clubulu cu numa Colectiv, iu si feaţe traghedia, fu prezentu, tra s-aducâ un mesaj di condoleanţe şi avdzâtulu musician Andre Rieu, care dzâse că va sâ ompunâ şi un cântic ligat di aestu evenimentu mplin di dureare.

Şi tenismena română, di far` armâneascâ, Simona Halep, ama şi alte personalitaţ sportivwe, pricum Mihăiţă Neşu sau Nadia Comăneci, agiutarâ trâ refaţirea cât ma rapidă a victimilor di-tru aestâ traghedie.

Simona Halep donă şi sândze, după cum avea anunţatâ şi pi Facebook că va s-facâ. Simona Halep feaţe şi unâ donaţie tru pradz, fârâ sâ spunâ şi suma pi care u deade, nu u feaţe publică.

Pi nanga aesta, Simona si-anunţă tuţ fan’il’i ca va sa ţână si ea doliu tră ţel’i care nu mata puturâ s-hibâ salvaţ, si cama multu ca are loată ună apofase radicala: easte zborulu di apofase a l’ei tra s-nu mata calcă niţiunâoarâ intr-un club.

Him arada di aţel’i afectaţâl’i di traghedia di vineri seară di-tru Clubulu Colectiv şi di familiile şi priiatin’il’I a lor. Cu mare pâreare di arău, singurulu agiutor pi care pot să-l ofer va s-hibă ună donaţie, arada di minduitile a meale di bgine cătră aţel’i ţi au nivol’e di eale!”

Eeaste ună traghedie ţi nu sâ spune cât mare easte, nu amu zboară. Easte un moment greu trâ tara noastra si cu siguranta va să ţân si eo doliu trâ el’i”, ninca dzâse Simona Halep.

Fostul mare fotbalistu şi actualul antrenor, Gică Hagi, sâ spuse şi el cu mare dureare faţă di aestâ traghedie:

Eara ma ghine să nu si gioacă fotbal. Lipsea să medităm tutţ la aestă traghedie, nu să nă încărcăm cu meciuri. Suntu momente greale, serte şi easte greu să zburâm dispre ţi au păţită aţel’i oamin’i. Lipseaşte să nă mină pi tuţ aestă traghedie şi să şideam acasă, să nă reculeadzim. Aţistea suntu lucre duriroase şi easte greu să ti concentredz la un meci di tenis. Sportul putea să rămână dauă dzâle fără giocuri, di aform’ia că înseamnă spectacol şi bucuril’e, şi harauă”, easte declaratia fapta di Gica Hagi ca reactie la faptul ca niţiuna di federaţiile sportive din România nu-şi amână competiţiile programate tru dzâlile di doliu national.

**********************

Unâ altâ hâbare di jale, di-tru lumea armâneascâ. Tru mplinâ activitate, ţi cara că pensionar, la 70 di an’i, muri durutulu armân, poate nu faimos, ca la numa a filmului a lu Toma Enache, Nu escu faimos ama escu armân, şi care agiută multu şi la adrarea şi romovarea a luşti filmu, Teia Budeş. Eara inernat tru spital, dup un atac cerebral cum nâ informa tru un email pi 3 brumar, domnull puiu Bajdechi. Di mesajile di pâriguriseare, aţel di la Toma Enache, nu poate s-pistipseascâ aestu lucru.

Dit vreare trâ Teia Budesh:

I ti jali dzashu ti tsi s-anyrapsescu! Easti duri jalea!

E ma ti vreari lipseashti s-anyrapseshti ashi canda avdzamu una boati!

Shi ti atsea lipseashti sa spunu ca ti mini armanlu Teia Budesh eara ca parti dit soia mea di aoa di Bucureşti iu nu am varnu lali! Si ashi lu aducheamu ca un Lali de-a meu tsi totna cu vreari shi cu budza pi arăs mi agiuta, mi danasea, mi fatsea s-negu ninti! Totna afla zboara buni shi candu nu afla zboari mi ambartsata shi dzatsea: gione va s-nedz ninti! Shi turlia cum u dzatsea, nu shtiu cum, ma nj dădea ahanta puteari shi u dzatsea cu ahanta vreari tsi u avea dealihea ti armanami, ca eara ti mini ca una yitrie!

Ma rana tsi u alasa tu fumealjie shi ti armanami easti fara vindecari.

Puryurii ti tuta fumealjia tsi fara di alta va s-treacă cu mari zori una ahtari dispartsari!

Ma shi di aclo hiu siyur ca lali Teia va s afla una cali ta sa shi spună Vrearea ti fumealji si ti armanami!

Dumidza s lu ljiarta!

Cu mari dor,

Toma Enache

*********************

Un evenimentu di pi 6 brumar si leagâ di fraţâl’i a noştri rămăn’i, di-tru Albania, cum videm şi di-tru comunicatulu a Ministrerului trâ Externe di Bucureşti, departamentul trâ relaţia cu român’il’i di pritutţido. –

Întrividearea ministrului delegat trâ relaţiile cu român’il’i di piste graniţe, Angel Tîlvăr, cu reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania.

Tru comunicat si spune că Ministrul delegat pentru relaţiile cu român’il’i di piste sinure, Angel Tîlvăr, l’i-apruche, pi 6 brumar, pi reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania aflaţ în vizită în România.

Co-preşedintile a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania, Pano Bakalli, mulţan’iisi trâ agiutorulu pi care statulu român îl da a eforturilor pi care membril’i a liştei comunitate lu fac în direcţia a ţâniril’ei a li identitate şi afirmare ca parte a românitatil’ei. El sublinie rolul ahoria pi care şcoliurile ndrupâte pri-tru intermediul a programilor a Departamentului Politiţ trâ Român’il’i di Pritutţido îl au tru ţânirea a specificului şi tru creaştirea a gradului gheneral di educaţie a comunitatil’ei. Tutunâoară, Bakalli u aprecie importanţa sistemului di burse di studiu oferite di statulu român, şi câftă majorarea numirului a luştor trâ aromân’il’i din Albania.

Ministrulu delegat l’i asiguripsi pi reprezentanţâl’i a Uniunil’ei Naţională a Aromânilor din Albania di apofase statului român trâ ndrupare şi contribuire la păstrarea identităţii a liştei comunitate ca parte a românitatil’ei şi a spiritualitatil’ei românească. El salută demersul di unificare a mediului asociativ a aromânilor din Albania, pri-tru constituirea a Uniunil’ei Naţionale a Aromânilor din Albania, apreciinda că aţist lucru duţe la apariţia a unui importantu partener di dialog.

Tutunâoară, Angel Tîlvăr u spuse diznou importanţa dată a educaţil’ei ca factor di consolidare a identitatil’ei şi dezvoltare a comunităţâlor di piste graniţe tru abordarea a Departamentului Politiţ tră Românil’i di Pritutţido. El si referi la numeroasile proiecte ţi includ cursuri di limbă şi civilizaţie românească susţânute tru Albania şi în toate ţările iu bâneadză român’i. Tutunâoară, l’i asiguripsi pi reprezentanţâl’i a aromân’ilor din Albania di faptul că programulu di burse va să continuă şi va să si dezvoltă ahtare turlie încât să acoapiră interesulu pi care membril’i a comunităţâlor di piste graniţe lu spun tră studiul în România. Tutunâoarâ, ministrulu delegat lă spuse a oaspiţâlor, dişcl’idirea pi care u are trâ lansarea unor programe di studii doctorale dedicate a temilor ţi mutrescu comunităţâle româneşti di piste graniţe.

Tru bitisita a întrividearil’ei, Pano Bakalli şi spuse apreciarea faţă di atenţia dată a temilor di interes trâ comunitatea lui în cadrulu a evenimentelor din seria Adunărilor cu Românil’i di Pritutţido.

Audio –>