Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca 2015.08.18

Di-tru anulu 2009, dzuua di 15 agustu agiumse sărbătoare legală şi dzuuă nilucrătoare şi în România, aşi cum easte şi tru alte dzaţe ţări europeane – Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau tru unile landuri din Germania.

, 18.08.2015, 21:05

Di-tru anulu 2009, dzuua di 15 agustu agiumse sărbătoare legală şi dzuuă nilucrătoare şi în România, aşi cum easte şi tru alte dzaţe ţări europeane – Franţa, Belgia, Spania, Italia, Grecia, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia sau tru unile landuri din Germania.


Si dzâţe că şi oile dipun, di StaMarie, di la munte, cu zboarâle: “Di SântaMaria Mare si l’ia oile câtrâ-n vale”


Unâ vâsile di aţeale care li spusim, Gârţia, nâ da câbile tra s-nâ turnăm ninte cu vârâ doi an’I di dauâ m’il’e, cându tru 1998, Gh’iorgh’i Padiotu scutea unâ carte, protulu volum, a unei culeadzire di flclor, “Cântiţe armâneşti di Aminciu”.


Cu aform’ia sârbâtoarile’ei di Stâmârie, sâ spunim îndauâ zboarâ di aeste “Cântiţe armâneşti”.


Cartea are un Zbor ninte” pri gârţeaşte, armâneaşte şi frânţeaşte, tru care easte scos tru mighdane rolul major a aromân’ilor tru istoria şi cultura elenă. Gogu Padiotu publică tru carte şi primele versuri di-tru imnul a li Românie, ţi easte pri muzica scrisâ pri la 1840, di Anton Pann, di etnie vurghârească, ică poate şi armâneascâ, imnul “Desteapta-te, române”, ninca si poezia a lu Vasile Alecsandri, scrisâ trâ la unirea a li Moldovâ cu ţara Româneascâ Hora Unirii”, pri armâneaşte.


Pi langa aestea, autorulu ninca mai inserată tru cartea lui, pri aoa şi-aclo, ndauâ referiri la ninscânţâ aromân’i din Romania, şi lâ da în orighinal numa a operilor lor apărute în ţară.



****************



Domnul Spiro Poci, redactor-şef la revista “Fârşâroitu”, nâ informeadzâ că după unâ dânâsire di patru an’i, revista lo di si alinceaşte diznou. Aduţim aminte că directorulu a li revistă easte domnul Kristo Goci un cunuscut cântâtor cu muşatâ boaţe tru festivalurile armâneşti.


Un muşat editorial a luştui numir di revistâ zburaşte trâ muşuteaţa a grailuiu armânescu şi a zburaril’ei ca identitaea armneascâ. “Muşuteaţa — si scrie tru editorial – la an’il’i, ţi v’in şi trec diafigra la arămăn’il’i dit Albania — esti la limba a noastrâ — când u gresc fârşiroţâl’i dzâţim noi, tra s-nâuidisim cu numa Fărşărotu a revistâl’ei – …Muşuteaţa easte la limba a noastră, adtili a noastri, mitologhia a noastră.”


Editorialul si duţe ninte aşi:”Ta s-alâxeşti tute aisti muşuteţ şi s-azbor pi vintu ca vălltur, unâ dzuâ u s-cheri şi aţeale nândauâ, ţi ni aleg di allanţ”. “Limba –si dzâţe ma diparte — nu vra reclamă, vra greri şi vighiare cu muşutţili ţi ar tărcută gură cu gură…” Si bitiseaşte cu unâinvitaţie la lecturâ: “Aoa — tru revistâ — u s-aflaţ cumati (bucăţ) di bana a noastră, istorii, părămithuri, mitologhie.”


Tru revistă revistă aflăm şi muşate cadure, cum easte aţel cu numa: “Feate di Arghjirocastro rămâne tru contsert”.


Un prot articol, simnat di domnul Kristo Goci, zbuaşte di autoctonia armânească tru Balcan’i. Aduţe aminte Imperia Romană, Imperia Vlaho-Bulgară, a fraţâlor Petru şi Asan, apoia a fratilui a lor Ioniţă aţel Muşatulu. Priste ndauâ secole, easte adusă aminte, alidzem: “Moscopola cu anami iluministă la eta 17-18”.


Ideea di timel’u tru articol, sigura ştim şi di-tru dodecalogulu a li Matilda Caragiu Marioţeanu — un di aţeale 12 averuri, că “armân’il’i suntu autoctoni tru Balcan’i, la sud di Dunăre, tru statile iu bâneadzâ.


Articolu si itiseaşte cu muşate zboară: “Chirolu a li veritati ti arămăn’il’I ma v’ine. Noi vrem s-u aştiptăm şi s-u bânăm cu tuti muşuteili a laolu armânescu…Muşuteaţa armâneascâ nu u s-amânâ”.


Videm şi muşate cadure, un are numa ică explicaţia: “Activitet, unâ activitate, cu arămăn’il’i di Seleniţa, Albania”. Videm şi poze cu sculiile di vearâ, cu ficiuriţ arămăn’i di Arghirocastro.


La pagina 8 him informaţa cu zboarâ, ama şi cu unâ fotografie că “Işă di tipuseri la tipografia “Arghiro” di hirocastro Albanii, cartea a lu Custandin Trandu “Lum’ina di sinduche””.


Un muşat articol tru care caftă cu amintiri personale di cându eara m’ic şi cum lu ntria pi papu-su, va s-dzâţim ca unâ altâ “lum’ină dit sinduche”, v’iştearea a culturâl’ei armâneascâ, tra s-da apandisi la unâ ntribare, “câţe papo a nauâ nâ dzâc vlahi”, caftâ s-da apandisi autorulu a articolului, domnul Aristea Grammozis.


Cu un articol di ma ninte domnul Niculaki Carcota, caftâ apandisi la unâ dilemma, apandisi ţi ama u avea data Matilda Caragiu Marioţeanu câbdyu sui referea la Pârinteasca Dimndarea a lu Constantin Belemace: “Care şi-alasâ limba lui, S-lu-ardâ pira focului”. Zburarea armâneascâ easte un dialectu şi easte limba a noastrâ di suflit, arămasâ di la bun’il’i a noştri pânrinţâ, di bun’i pâpân’i şi stripâpân’i.


Unâ muşată mnată di poezii armneşti easte simnatâ di Teodoraq Ciko. Tru cadure l’i videm şi Dini Trandu şi Toma Enache.


Easte semnalat tru unâ fotografie, dicţionarulu arbinişescu armânescu faptu di Dina Cuvata, pricum şi romanulu pi cae lu avem spusâ şi altâ oarâ, la prezebntarea a revistâl’ei frăţia, a lu Socrat Bubes, ca protagonistu a cartil’ei, şi autor Thanas Medi.


Revista si bitiseaşte cu un muşat cadur la pagina 20, cu dauâ feate rămăne di Arghirocastro.


**************************


Sâ spunim şi unâhâbare sportivă.


Clasamentul WTA, după ţi Simona Halep işi di-tru concursul di la Toronto, di motive medicale.



1. (1) Serena Williams(SUA) 11.821



2. (2) Maria Şarapova(Rusia) 6.036



3. (3) Simona Halep(România) 5.546


4. (4) Petra Kvitova (Cehia) 4.995


5. (5) Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.735


6. (7) Lucie Safarova (Cehia) 3.361


7. (8) Karolina Pliskova (Cehia) 3.335


8. (9) Garbine Muguruza Blanco (Spania) 3.315


9. (6) Ana Ivanovic (Serbia) 3.311


10. (10) Carla Suarez Navarro (Spania) 3.190


….


Şi, s-nâ duţim şi la alte locuri ma nghios tru clasamentu la nume di giucâtoare române:


28. (30) Irina Begu 1.587


37. (36) Monica Niculescu 1.335


52. (49) Alexandra Dulgheru 1.036


74. (74) Andreea Mitu 780,


pitreaţe hâbare Agerpres.



Audio –>





Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company