Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca 2015.07.21

Mesulu alonar, a gârnului care si coaţe, aduţe tru calendar, pri-tru dzua a l’ei di naştire, unâ numâ sâmtâ tru cultura armâneascâ, Matilda Caragiu Mariţeanu (1927-2009), care si amintă tru Gârţie, di dzua a profetului Ilie, 20 alonar. Vahi di aţea afrom’ie, data a unui profet di-tru vecl’ul testmanetu, ea bâgă la importanta a l’ei tabelă sintetică di averuri fundamentale, Dodecalogulu, zboarâle a profetului Iezechiel, “Dixi et animam meam salvavi”. Ea lipsea să-şi spună di pi analta a l’ei tese ştiinţifică minduita tru ligâtură cu identitatea armânească. Lingvist român, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membru corespondent a li Academie Română di-tru anulu 1993 şi membru titular di-tru 2004. Eara sora actorului Toma Caragiu. În perioada 1947-1951 feaţe cursurile a Faculatil’ei di Litire şi Filosofie, secţia Limba şi Literatura Română. În veara a lu 1947 îşi obţânu licenţa cu unâ lucrare dispri Influenţa dacoromână asupra graiului a unei familie aromână di-tru Republica Populară Română”.

, 28.07.2015, 22:18

Mesulu alonar, a gârnului care si coaţe, aduţe tru calendar, pri-tru dzua a l’ei di naştire, unâ numâ sâmtâ tru cultura armâneascâ, Matilda Caragiu Mariţeanu (1927-2009), care si amintă tru Gârţie, di dzua a profetului Ilie, 20 alonar. Vahi di aţea afrom’ie, data a unui profet di-tru vecl’ul testmanetu, ea bâgă la importanta a l’ei tabelă sintetică di averuri fundamentale, Dodecalogulu, zboarâle a profetului Iezechiel, “Dixi et animam meam salvavi”. Ea lipsea să-şi spună di pi analta a l’ei tese ştiinţifică minduita tru ligâtură cu identitatea armânească. Lingvist român, specialistă în dialectologie, profesor universitar, membru corespondent a li Academie Română di-tru anulu 1993 şi membru titular di-tru 2004. Eara sora actorului Toma Caragiu. În perioada 1947-1951 feaţe cursurile a Faculatil’ei di Litire şi Filosofie, secţia Limba şi Literatura Română. În veara a lu 1947 îşi obţânu licenţa cu unâ lucrare dispri Influenţa dacoromână asupra graiului a unei familie aromână di-tru Republica Populară Română”.


Doctor în ştiinţe filologhiţe tru 1967 cu teza Fono-morfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”, conducător ştiinţific hiinda Acad. Al Rosetti (publicată în 1968);


membru corespondent al Academiei Române (cum dzâsim, di-tru 12 brumar 1993);


membru corespondent a li Societé de Langue et de Littérature wallonnes, Belgia (din 2000);


Tru activitatea şi bana a l’ei are loată ma multe premii, diplome şi ordine, di care aduţim aminte:



1962 — premiulu a Ministerului a Înviţămintului trâ lucrarea în volum Liturghier aromânesc. Un manuscris anonim inedit”;


1975 – Premiulu Timotei Cipariu” a li Academie Română trâ lucrarea în volum Compendiu de dialectologie română (nord- şi sud-dunăreană)”;


2000 – La data di 18 andreu apruche Ordinulu Naţional Trâ Merit” în grad di Comandor oferit pri-tru Decretulu nr. 521 di Preşedintile a Româniil’ei Emil Constantinescu di DZiua Naţională a Româniil’ei.


Sâ spunim şi noi averurile Dodecalogului, ama nu tute va sâ spunim 7 di eale.


Protile treie, suntu:


1. Aromanil’i (macedo-vlahii) si limba lor materna e x i s t a astandzâ si di daua m’ile di an’i.



2. Aromanil’i suntu di totâna sud-dunareani.



3. Limba veacl’e româna (straromâna/ româna comuna/ româna primitiva/ protoromâna) zburâtă pi aţist teritoriu eara ună limbă unitară.



Averulu numirulu:


5. Veal’cea limba româna si-are scindată tru aţeale patru ipostaze actuale a l’ei: româna (daco-româna/ daco-v(a)laha), limba nationala/ literara a Romaniil’ei, aromâna (macedo-româna/ macedo-vlaha) si meglenita (megleno-româna/ megleno-vlaha; varianta a aromânei?), zburâte tru sudulu a li Dunare si istriana (istro-româna/ istro-vlaha), zburâtă in Peninsula Istria.



Alante treie averuri până la 12 a dodecalogului suntu:


10. Numa a aromân’ilor lipseaşte sa hibă aromân si macedo-vlah.



11. Aromânil’i suntu crestin ortodocsi. Ortodoxismul a lor are specificul lui (spre diferenţă di aţelua a român’ilor di-tru nord).



12. Aromânil’i (macedo-vlahil’i) prinde sa aiba un singur scupo: sa-si cultivă limba materna si traditiile a lor.



**********************


Tru intrata a mesului alonar, 3 di alonar, domnul Spiro Poci di-tru Abania,nâ informa cu poşta electronică trâ unâ carte scoasâ di un armân di-tru America, Dini Trandu. Domnul Spiro Poci dzâţea că, ghilimele, :


“Ishã di tipuseri la tipografia “Argjiro” Gjirokaster, cartia al Custandin Trandu


“Lunjina dit sinduki”. Cartia ari 371 di pagini.” Şi nâ spune că:


Tu carti u s-aflats: pãrmithi, spuner, zboarã di ndzianã, poezii, isturii di zãmani…..


Ia tsi scrirã Custandin — advgâ Spiro Poci – tu paginili di prota:




…sh-tsi voi s-hiu mini azâ…


*Apâ aratsi di la shopatù


*Pâni caldâ ditú cireapù


*Cash tu pita armâneascâ


*Lunjinâ tu sindukea li-dadi…


Vi li-dau tuti-avau!


Sh-ditú vrearea mea ti Voi, tu Voi, vreari s-acreascâ


Ti-armânj sh-ti Fara Armâneascâ !…”



********************


Aoa şi un mes, tru un email di pi 24 cirişar, Goran Puşuticulu nâ informa tru un email, trâ cartea scrisâ di cunuscututulu editor a revistâl’ei Bana Armâneascâ. El spune că:


“Aoa sh-una suta di-anji”, easti titlul a naualjei carti di puizii a yeaturlui Dumitru Piceava. Cartea ari 100 di puizii shi 83 di lucrari di-arta, ashi cum na spuni shi sumtitlul. Puiziili, niscantili shtiuti di pi groups, altili dit editsii ma veclji, ma nai ma multili alancescu ti prota oara, suntu-mpiltiti tu una turlii di armonii, tu padzinjlji-a cartiljei, cu lucrari di arta, picturi, portreti, sculpturi plichisiti tu cheatra di mana-a autorlui etc. cu motivi armaneshtsa nai ma multili di eali. Harea ti versuri sh-ti arta al D. Piceava s-veadi nica una oara multu ghini, dghivasitorlu cu menga putundalui s-afla puizii tu musheatili obiecti di arta shi arta tu puiziili a lui plichisiti cu masturlachi. NIscantili ori mash poetic, altili ironic, pana shi pizuearcu, na ardapseashti yeaturlu versuri musheati shi nostimi, na fatsi s-na minduim ma sh-s-aradem cu lacarnji, iara a dghivasitorlui alji yini s-u tsana cartea ninga el, s-u dishcljida iara sh-iara, sa-dghivaseasca nica una puizii, sh-aruca oclji nica na oara pi-atseali dghivasiti gaire, s-li mutreasca cu menga obiectili artistitsi di mari ahandami.”


Goran Puşuticulu nâ informeadzâ şi ţi prot zbor are cartea, alidzem, :


“Cartea ari un musheat protuzbor simnat di Aurica Piha, jurnalista la sectsia armaneasca di la RRI. “Candila armaneasca nu s-asteasi varnaoara, ea fu tsanuta apreasa di tuts atselji tsi alumtara ti-ascaparea-a faraljei, a curi la suntu ncljinati poemi tinjisiti shi-mplini di dor. Musheatili ducheri s-tuchescu diunaoara tu foclu-a blasteamilor anda ari lai shubei ca varna poati s-vinda sinferlu-a Armanmiljei”, suntu zboarali ali Aurica tsi multu ghini al zugrapseashti spiritlu-a cartilei, sh-na greashti, tut ea, tu bitisita-a protuzborlui: “loats-u, dghivasits-u aesta carti! Tu ea suntu ncrupiljeati stihuri dit suflit pi suflitlu fara moarti a cheatraljei dit Machidunii”.



Una turlii di carti inshita dit arada, un dealihea album artistic, tsi autorlu lu-ncljina-a parintsalor a lui shi-a ntreagaljei armanami, ari 230 di padzinji shi alanceashti la Editura “Bana Armaneasca” di Bucureshti.


Simnat – Goran Pushuticlu





Audio –>




Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company