Agenda armaneasca 2015.06.30

Hristu Steriu, 30.06.2015, 22:25

Conferinţă organizată di Radio România deadun cu Uniunea Asiatica a Audiovizualuiui.

Lumea a radioului ca lume a comunicaril’ei tru condiţiile a nalilor tehnologhii, si confruntâ cu nale probleme. Tut ma mulţâ ascultâtori preferâ alte tropuri di comunicare. Provocările a radiodifuzorilor tru aestu context suntu dezbătute azâ şi mane, 30 cirişar-1 alonar, la unâ conferinţâ organizatâ la Bucureşti di Radio România deadun cu aţea ma marea uniune a radiodifuzorilor di-tru Asia, Uniunea Asiatică a Audiovizualului. După cum nâ informeadzâ colega a noastrâ Corina Cristea: “Easte priota adunare majoră a audiovizualului di-tru Asia-Pacific cu reprezentanţâl’i a audiovizualului european în afoara a zonâl’ei proprie di activitate. Participanţâl’i – mări giucători di-tru industria media, experţâ, preşedinţâ di medii publiţe, prezentatori di platforme digitale, personalităţ mass media di-tru Uniunea Audiovizualului din Europa şi din zona Asia-Pacific – si concentreadză pi turlia tru care media, în special industria di radio, va sâ evolueadză tru următoril’i ţinţe an’i.”

(Corina Cristea)

*********************

Nâ turnăm cu un hâbare tru anulu 2010. Tru numirulu 4 a revistâl’ei “Familia română” suntu prezentate ma multe articole, aproapea ture di-tru revistâ, ligate di armân’i. Putem s-dzâţim că numiruu easte ncl’inat a armân’ilor. Easte editatâ la Baia Mare, câsâbă tru nordul a li Românie, şi editori suntu: Consiliul Judeţean Maramureş, Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare (putem s-dzâţim că Petre Dulfu easte un tulie di Anton Pann, ţi si pare că eara după un di pârinţâ armân, şi di Nicolae Batzaria, cunuscututulu autor a Pârâvuliilor, editate şi di Tiberiu Cunnia la editura a lui “Cartea Aromână”, tru 1989) şi — dzâţeam treil’i editori a revistâl’ei – şi Asociaţia Culturală “Famillia română”. Un prot articol, cu numa, Chestiunea aromână, lu simneadzâ Directorul executiv –redactor şef Dr.Teodor Ardelean. Easte spus imnul a lu Constatin Belemace, Pârintesca Dimândare. Un altu articol “Armânii/Makedonarmânii — recuperarea identităţii în mileniul III” lu simneadzâ Kira Iorgoveanu-Manţu. Altu articol “Spinoasa probelmă a aromânilor”, cu un motto (Aromânii — “fraţi di mumă şi di-un tată”)” easte simnat di Adrian Botez. Eugenia Guzun simneadzâ un articol dispre Neagu Djuvara. Vasile Şoimaru, dus trâ Sumchetru la muntea Ponikva, tru Machidunie, la festivalul organizat di pareia Gămustean’i, simneadzâ la pagina “Românii din jurul României”, şi bagâ titlu di articol cu parafrazâ la zborulu ţi lu dzâc român’il’i “Codrul frate cu românul”, şi dzâţe ca titlu “Aromânul, frate cu românul”.

Simneadză articole Cornel Cotuţiu, Gheorghe Pârja, Viorel Câmpean, Prof. Dan Lăzărescu (membru fondator a Despărţământului “Vasile Goldiş” — ASTRA Arad. Diapoaia Anca Goja, Lector universitar dr.Ilie Ghergheş. Cartea a lu Tede Kahl, “Istoria aromânilor”, easte prezentată di prof. Ioana Petreuş. Ama, şi alte vârâ dzaţe articole, scrise cu mare tim’ie, suntu cu idia temâ –aromânil’i. Si cade s-u spunim numa a li Matilda Caragiu-Marioţeanu, prezentată tru un medallion, după articolul scris di Paula Rus dispre lingvistul, istoriculu şi etnologulu Teodor Capidan. Academician Matilda Caragiu-Marioţeanu easte prezentatâ cu celcebrul a l’ei “Dodecalogul aromânilor”, cu aţeale 12 averuri fundamentale, spuse di Matilda cu formul(are)a biblicâ “Dixi et sal;vavi animam meam”, Dzâşu şi suflitutlu m’i lu salvaiu.

**************

Di la anulu 2010, nâ turnăm. La bitisita a secolului XIX, cându tru anulu 1895, Gustav Weigand scrise lucrarea “Die Aromunen” şi tradusă anulu aestu în limba română di prefosorulu muzicologChristian Bandu. Ediţia easte îngrijită di doctor Mariana Bara, care feaţe revizia a traduţiril’ei în limba romănă, studiul critic, note şi bibliografie. Cartea, easte zborulu di protulu volum di cartea a lu Weigand, fu prezentată aualtadz, vinri, 26 cirişar la Suţata culturalâ armâneascâ, di Bucureşti. Zburârâ Mariana Bara, George Vrana, Alexandru Gica.

***********************************

Di la anulu 1895, a cartil’ei a lu Weigand, m’eardzim la anulu 1905, a decretului otoman simnat di sultatnulu Abdul Hamid, tru 22 mai.. Tru iradeauâ si acorda ndrepturi a creştin’ilor arămăn’i dit imperiu. Dreptul la nviţâturâ si exercita ninca di pi la giumitatea a secolului XIX, ţi, atumţea cându si feaţe statulu cu numa România, numâ di la anulu 1862, si dişcl’isirâ tru Imperiul Otoman şi şcol’iuri româneşti, care sâ agiutâ armân’il’i sâ-şi cultivâ limba a lor romanicâ.

Sârbâtoarea ligatâ di aestu evenimentu si feaţe şi tru Albania, Diviaka, tru 24 mai, tru organizarea a suţatâl’ei “Armân’il’i dit Albania”. Evenimentul easte prezentat di revista “Frăţia”, redactor şef, domnul Iani Guşo.

Trâ importanţa a iradeuâl’ei di-tru 1905 zburâ la evenimentul organizat tru hoara Diviaka, Daniel Onişor, consulul a li Ambasadâ Română, care, si spune tru Frăţia: salută partiţipanţi pi numa a Ambasdiei shi spusi ti contributu tsi ar data statu roman ta s-simna IRADEA.

Alidzem di-tru articol:

“Sărbătorim dzuua naţională a armân’ilor”

La 24 di Mai 2015, tu Divjaka, Suţata Culturală “Armâñl’i dit Albania”, ăn conlucrări cu Suţata “Liga a Armâñlor ali Albanii” şi “Nicolae Iorga” , organizară sãrbãturiri a 110-ţe ali Dzuui Naţională a Armâñlor. Tu ahurhita paretiţipanţi feţăr ună vizită la clasili a sculil’ei ti limba armânească, gărdiniţa şi Biblioteca cu edituri ti armañi şi scriati pi armâneşti, arbinişeaşti şi limbi alti. Sămnăm ca la aistă Biblioteca, administrată di d-ul Koçi Janko, are apropea 1000 di tituli di cărţi ti Armâñ pi limbi diversi (al’iuritate). La aisti edituri s-oglideadză lucrărili şcentifi ci şi isorici ti armâñ di la autori albaneză şi afară, armañ şi româñ. Eali suntă ună aveari valorioasă, ăn dispoziţia a citiorlor (ghivusitorlor) ama şi spunătoară ti mulţă oaspi ţi u viziteadză aistă sculi, servindalui ca referenţă ta s-veadă că căt cu intesitate esti zvilupată chestiunea armănească, ma ahoria aisti añi dit soni.

Ună aveari mare esti şi colecţa ali Fraţia”, di la protu numur (Brumaru 1992) pănă la numru dit soni – 231. Esti ună istori scriat (ngrăpăsită) şi ilustrată cu caduri dit bana a armâñlor tu Albanii şi ma largu, studi şi opinii. Di altă parti, la rubrici ahoria are scrituri letrară: prozi şi puezii a creatorlor armăñ dit Arbinuşii şi pi limba a noastă, ama şi a creatorlor armâñ di afara ali Arbinuşii. Un loc ahoria ar acaţ şi scriturili ti oaml’i mări şi striluñiţă tu tuti cămpuri ali bani: iconomi, cultura, sportu, mediţină, pisti religiozi şi tră aţel’ armăñ ţi ar luptata ti indipendenţa şi libertateta ali Arbinişii tu seculu, tuts armâñ.

Anda vizitedz medislu ali sculii, vivliotecăei şi gărdăniţiei ti convins ti lucru concret ţi s-faţi Divjaka, ti lucru niacrumat şi dit multi añi a domnului Koçi Janko.

Deapoia partiţipanţi s-adunară la unu localu tu pedurea di Divjaka. Tuţ mproşţ avdzară şi căntară imnu Dimăndare Părintească”. D-ul Koçi Janko ţinu referatu dedicată aştl’ei Dzuuăl’ei istorică. Consulu ali Ambasadi Română, d-ul Daniel Onişor, accentuă contributu a statlui român ta s-u sămna Iradea di căt Sultan Abdyl Hamiti i II şi agiutarea tu aistă 25 di añi dit soni ali Româii ta si s-afirmeadză armâñi tu Arbinişii, ama ma multu ti studi a tinărlor armâni la trei niveluri: preuniversitar, universitar şi specializări. “

Audio –>