Agenda armaneasca 2015.05.19

Anunţ concursu RRI:

Hristu Steriu, 19.05.2015, 22:05

Vruţ soţ, vă invităm să participaţ la un nou concurs cu premii, “Vacanţă acasă la Suveica a li Mama Ruţă”, organizat deadun cu colegil’i a noştri di la Radio România Antena Satelor, postul public destinat a lumil’ei di la hoarâ din România. Vahi mulţâ di dvs. aveţ vidzutâ filmul «Amélie» şi vă aduţiţ aminte di piticulu di grădină care circula” prin lume, şi pitriţea acasă fotografii di-tru locuri exotiţe a li Terra. Di-tru Ţara Făgăraşului, chentrul a Româniil’ei, acâţă calea şi chinesi un proiectu simplu şi ingenios, care faţe să si zbuarască în lume di hoara Mândra, di zona Făgăraş şi di România, Suveica (suvalniţa) a Mamei Ruţă”. Un obiectu casnic autentic, a unei persoană, Mama Ruţă, care nu si mata află printră noi, unâ suveică, piesa di lemnu folosită vârâoarâ ma ninte la războiulu di ţâseare, circulă di mai mulţâ an’i prin lume, dusă di oamin’i di aradă, ama şi di vedete, care u fotografiadză tru aţeale ma diferitile locuri. Mama Ruţă eara unâ mul’iare simplă, care şi-avu dori ca lemnul vecl’iu, cu care a lucră toată bana şi ţâsu, să fugă, sâ si ducă într-ună călătorie iniţiatică pi mapamond, tru loculu a l’ei. Nâ minduim să vă propunim un concurs pri-tru care să vă invităm să vizitaţ loculu di iu chinesi suveica, hoara Mândra, ama şi reghiunea Făgăraş, ca şi unâ altă zonă ahoria di aclo di apropea, Mărginimea Sibiului.

Ninte cu 10 an’i, unâ moaşe, ună bătrână di-tru hoara Mândra, judeţulu Braşov, si duţea tru lumea alantă după unâ bană di lucru tru arăzboiulu di ţâseare. Pi nângă zestra cusută trâ urmaşi, ea dăruiaşte, faţe doară, a cilimean’ilor, nipoţâlor şi strănipoţâlor, unâ suveică, unâ suvalniţâ. Isapea a liştei clironomie easte aestâ: apitrusitâ di gaileadz şi nivol’i, bătrâna nu avea reuşitâ să veadă lumea dinclo di Făgăraş; ea lasă a ţilor tineril’i dorulu şi dorinţa l’ei ni-împlinită tra sâ veadâ lumea. În semn di tim’ie trâ bana a l’ei exemplară, descendenţâl’i a Mamâl’ei Ruţă l’ia apofasea tra să poartă suveica pri-tru vâsilie şi s-u ducă pri-tru lumea ntreagă, împlininda, aşi, testamentul niscris a li mul’iare.

Ideea fu bâgatâ în mişcare di nipoata a l’ei, actriţa Alina Zară, care l’ia apofasea ca suveica să nu sta niţe unâ minutâ şi să hibâ purtată di oamin’i di diferite vârste şi profesii piste tut pri iu si duc. Până azâ, suveica si duse şi călători un milion di kilometri. Si duse tru gulagurile sovietiţe, în Australia, la Muntile Athos, la Alba Iulia (loculu iu si proclamă unirea a tutulor teritoriilor locuite preponderentu di români, la 1 Decembrie 1918), călători tru cutia a vioarâl’ei Stradivarius purtată di cunoscutulu violonist român Alexandru Tomescu, la Beijing, agiumse la poli şi la Ecuator. Pretutţido, transmise a lumil’ei un mesaj di pace şi di solidaritate în varliga a valorilor aţeale ma di preţ a omului.

Ună condiţie a călătoriil’ei a lui fu susţânirea a unor prezentări a Româniil’ei, în special a banâl’ei rurală românească, prezentări fapte hibă în cadrul a ambasadilor a Româniil’ei, hibă în timpul a unor evenimente culturale di referinţă. Faptul că reprezintă un simbol a zânăţâlor ancestrale şi a tradiţil’ei folclorică transformă suveica a Mamâl’ei Ruţă şi istorima a l’ei într-un vehicul di mare atracţie, cu ună puteare di persuasiune barim egală cu a unui discurs dispre muşuteţâle a Româniil’ei.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corect la ndauâ întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va sâ ţână până pi 15 iulie, data a poştâl’ei.

Mările Premii va sâ hibâ dauă sejururi trâ câte dauă persoane, di 8 (opt) dzâle, cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră dublă, cu pensiune completă, în perioada 1-8 septembrie 2015 în pensiun’i di-tru zona Făgăraş (Sâmbăta de Sus), jud. Braşov, şi di-tru Mărginimea Sibiului, jud. Sibiu. Un sejur trâ dauă persoane, într-ună cameră dublă, va sâ hibâ trâ ascultătoril’i RRI, al doilea sejur trâ publiculu a Antenâl’ei a Satelor. Ca di aradă va sâ hibâ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că să hibă necesară, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di SC SCORILO TURISM SRL şi easte organizat cu parteneri locali di-tru judeţele Braşov şi Sibiu.

Şi tora, întribările:

– Di iu chinesi sâ si ducâ Suveica a li Mama Ruţă” prin lume?

– Câţ kilometri parcurse suveica?

– Cum si cl’iamă zonile pi care va li viziteadă amintâtoril’i a Mărilor Premii?

– Numiţ 5 state sau locuri ahoria tru care s-are priimnată” suveica fudzită din România. Ca documentare puteţ să folosiţ blogulu a proiectului, http://suveicachicd10.blogspot.ro/, şi profilul Facebook al proiectului, https://www.facebook.com/pages/Suveica-Mamei-Ru%C5%A3a-%C3%AEn-jurul-lumii/360304274111765, ţi cara că suntu maşi în limba română.

Vă paraclasim să nâ scriiţ ţi vâ determină să participaţ la concursu şi câţe urmăriţ programile RRI on air sau tru mediul online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Puteţ să răspundiţ până la 15 alonar, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mărilor Premii va să hibâ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Valentin Ţigău, Eugen Cojocariu)

*********************

“Momente aromâne la Muzeul Satului” easte numa a unui comunicat di presâ dat di Muzeulu a Hoarâl’ei, muzeulu “Dimirie Gusti” di Bucureşti.

Aduţim aminte că Dimitrie Gusti (1880 – 1955), filosof, sociolog şi estetician roman, fu membru a li Academiei Română di-tru 1919, apoia preşedintile a Academiil’ei Română (1944 – 1946), ministru a înviţământului întră 1932 şi 1933, profesor la Universităţâle di Iaşi şi Bucureşti. Dimitrie Gusti easte considerat creatorulu a sociologiil’ei românească. Muzeul Satului fu adrat tru 1936, şi fu unulu di primele muzee etnografiţe in aer liber din Romania si din lume. Aoaltadz, sâmbâtâ, 16 mai furâ lasate treie volume dispre comuni9tea a aromân’ilor, in prezenţa a domnului preşedinte Ion Caramitru, preşedinile a Societatil’ei di Culturâ Macedo-Română, a doamnâl’ei Sabina Ispas, direcorulu a Institutului di Etnografi şi folclor “Consantin Brăiloiu”, a doamnâl’ei conferenţiar univ.dr. Paulina Popoiu, directoulu a Muz Naţ a Hoarâl’ei DG şi a domnului Willybald Wisoşenschi, preşedintile a Fund Cult “Muşata Aromână”. Numa a cărţâlor ţi fură lansate u spusim şi siptâmâna tricutâ, ama va sâ spunim ma multe zboarâ tora şi siptâmâna ţi v’ine ligat di conţinutulu a lor. Alâsăm protulu volum trâ siptâmâna alantâ. A daua carte lansatâ fu “Românii di nafoara a graniţilor”, un studiu faptu, tru anulu 1945, di consilierulu di legaţie Emil Oprişanu, secretarulu a Comisiunil’ei trâ problemile a pacil’ei din cadrulu a ministerului a Afacerilor Xeane a Regatului a Româniil’ei şi di colaboratoril’I a lui; volumulu eate un preţios documentu di istorie a diplomaţiil’ei româneascâ. Studiul mai fu editat unâ oarâ şi tru 2005 di regretatulu istoric Gheoghe Zbuchea şi di Cezar Dobre, ama fârâ anexe, şi fârâ numa a autorului. Alante dauâ cărţâ va li spunim siptâmâna ţi v’ine. Tora aduţim aminte că sâmbâtâ, la Muzeul Satului fu dişcl’isâ trâ dauâ siptâmân’i, pânâ pi 31 mai, şi expoziţia di fotografie “Aromânii din zona Corcea — istorie şi actualitate tru imaghini”, curatoriată di Iulia Wisoşenschi, tru care suntu spuse imaghini realizate di Catălin Alexa şi doctor Emil Ţârcomnicu.

********************

Tut tru Albania, maca dzâsim Corcea, easte pi cale tra s-agiungâ, şi la niscânţâ şi agiumse, di ex la domnul Andon Hristo şi domnul Spiro Poci, şi câftă şi domnul Jani Guşo, ama ninca nu-l’i agiumse, şi un dicţionar pitricut di Scopia, adrat di Unia UCAM, trâ culturâ a armân’ilor di-tru Machidunie. Pi 13 mai Goran Puşuticlu, tru un email, didea informarea trâ aestu nău dicţionar ţi lu scoase UCAM. Autor easte prezidentul di la UCAM, publicistulu Dina Cuvata; are numa “Dicţionar arbinişescu-armânescu”, tipusit la tipugrafia “Naumovski” a Armanlui Draghi Naumovski. Dictsinarlu easti scos tu 200 di cumats ca ahât putu s-palteasca ishish UCAM shi ma multu ishish autorlu. Dictsionarlu s-afla la shtandul UCAM la panayirlu-a cartiljei tsi stamana tricuta s-tsanu Scopia. Hargili ali UCAM la panayir li palti sertul shi darutlu membru Mita Pura, embur tu dumenea di cunstructsii. Dictsiunarlu ari 20.000 di zboara. […] Etimi ti publicari suntu nica-ndaua dictsionari di idghiul autor: frantsescu-armânescu, turtsescu-machidunescu-armanescu shi meglenescu-armanescu-machidunescu-rumanescu.”

Simneadză: Cu tinjii, Goran Pushuticlu

Audio –>