Agenda armaneasca 2015.03.10
Aduţim aminte cǎ siptâmâna tricutâ, cându prezentǎm numirulu întân’i, pi gh’inar-şcurtu, a revistâl’ei Frâţia, nâ aveam dânâsitâ la pagina tru care eara spuse dauâ personalitǎţ armâneşti, anamnisa di, alidzem, : PERSONALITĂŢILE ANULUI 2014 DESEMNATE DE ASOCIAŢIA RĂSĂRITUL ROMÂNESC DIN CHIŞINĂU. Tru unâ listâ ma lungâ, la numirile 10 şi 25 eara spuse personalitǎţile armâneşti Constantin Iancu, di la şcoala di Diviaka, şi Dumitrache Vergia di la bâsearica “Alâxirea, icǎ Schimabarea la faţǎ”, di Corcea.
Hristu Steriu, 10.03.2015, 20:31
Aduţim aminte cǎ siptâmâna tricutâ, cându prezentǎm numirulu întân’i, pi gh’inar-şcurtu, a revistâl’ei Frâţia, nâ aveam dânâsitâ la pagina tru care eara spuse dauâ personalitǎţ armâneşti, anamnisa di, alidzem, : PERSONALITĂŢILE ANULUI 2014 DESEMNATE DE ASOCIAŢIA RĂSĂRITUL ROMÂNESC DIN CHIŞINĂU. Tru unâ listâ ma lungâ, la numirile 10 şi 25 eara spuse personalitǎţile armâneşti Constantin Iancu, di la şcoala di Diviaka, şi Dumitrache Vergia di la bâsearica “Alâxirea, icǎ Schimabarea la faţǎ”, di Corcea.
Nâ duţim ma diparte.
La pǎgin’ile 9 şi 10 videm un articol trâ roman şi trâ autorulu a lui Articolu are numa
Thanas Medi cu romanu “Zboru dit sonu al Sokrat Bubës”
Un roman tră armâñ, tsi amintă premiulu “Opera ma bunâ litrarâ a anlui
2013”, tu Arbinişii.
Un articol elogios prezintǎ cu multâ cǎldurâ aestu roman, şi are titlul ca parafrazǎ dupǎ aţel a romanului prezentat: NU PISTIPSESCU S-HIBA ZBORU DIT SONI AL
THANAS MEDI, simnat di Mihal Disho, tradutsire Jani Gusho.
Alidzem un pasaj di-tru articolul aestu di mare muşuteaţâ: Aşi cum lumea Elenă are Homeru, lumea latină Virgjilu, lume arabă Firdusu, cafi crat modern adză ară scritoră alepţă, lume albaneză are Kadare, minduescu că lumea armână are Thanas Medi cu
cartea-roman Zboru dit soni al Sokrat Bubës”.
Thanas, cum totna, scrii cu frazi, fragmenti şi dialuguri bunaduchiti. Cu loc el ufi liseaşti zboari rrâmâneşti şi zbori arbinişeaşti multu aleapti. Nu spuni caştigă maşi ti bagarea cu cultură a undzerlor (eventilor), ma li da alimti (limpidi), cu un confi garţion multusoi şi asunati. Figuracioniu ţi ufi lieaşti şi ţi suntă multuoasi şi multusoiă, li da di cultura vlahă, care nu esti puţin şi ţi Thanas l’aleadzi şi li bagă aclu iu s-va. Ti talentu ţi are, năsu cu giuneaţă, ufiliseaşti multuoasi expresi figurativi tră articulari eveti diversi. Ar fută şi esti multu atent la acăţarea cu zburărili a zaconlor şi tradiţlor cum şi lucruli a armâñlor, ţi li ufiliseaşti cum s-lipseaşti, iu s-lipseaşti şi cu cultură, cătivroară li ufiliseaşti şi ahoria, ţi maşi nesu şti si li ufilisească pi năltenţea ca yrrneca căderea cu morţi” şi alti.”
Articolul si bitiseaşte aşi: Zboru dit soni al Sokrat Bubës”, nu esti zboru dit soni ti Thanas Medi!
Bitisindalui pagina di soni a cartl’ei a aştl’iu armănu-scritor ñi vini tu minti ună zbor mintimen lumioasă: O aducheşt că ai citit (ghivusit) una carti bun, cănd toarră frădza di fund şi ti achicaseşt canda ai chirut ună oaspi sămtă.”
Easte articolul a lu Mihal Disho, trâ cartea “Zboru dit soni al Sokrat Bubes”, di Thanas Medi.
* * * * * * * * *
Muşate suntu şi poeziile a li Sofia Zguri, “Aştept soarli”, “Scâpâtara”, “Haraua”, aestâ di ma nâpoi, poezie ocazionalâ, pota di eale, unâ poezie di vreare. Nâ dânâsim la a daua di eale: “Scâpâtara”, poezie ncl’inatâ a li memorie a taâlui a l’ei:
Arâcâroasi atseli dzâli a l’inaru
Cu scâpâtara ma mushata di altorâ
Zboarâ ti haraua tsditsiam la capu
Ma sufl itlu ñ-ardia sh-lo s-mi dorâ
Tini agilisitu zburai cu sorli
Alâpsesh di ma mushatâ scâpâtari
Ti cala tsi va s-loi ti la steali
Sh-di mini ascundiai lâcârmari
Tora candu mutresc citi aclo
Ts-ved salutaria a-ta tatilu a-melu
Ocli ñ-rushâscu di mari dor
Ndupurara a-ta ñ-pitrets di la tseru!
* * * * * * * *
Anamisa, ca formâ, di proza a lu Thanas Medi, şi poezia a li Sofia Zguri, un rǎmǎn-fârşirot dus s-bneadzâ tru America, Dini Trandu easte şi el prezentu tru pâgin’ile a li revistâ. Easte unâ prozâ umoristicâ, cu muşatâ expresie poeticâ, un articol ţi si cl’eamâ. Minduierili a meali. …Pi care Dini Trandu li ndeasâ, alidzem, : “tu trastu al papu sh-li-mpartù ca dhoarâ Cānd neg s-mi primnù pâzari… “
Haidiţ s-u videm şi noi muşuteaţa a ţistor mindueri, di care spunim îndauâ şi aoa, alidzem, :
Primuveara cānd neg tu livadi, ñi li-ljiau di li spindzur tu poñi Di gutuñi, pruñi, meri, gorts, ciresh sh-nuts…
Mi-ashteru tu aumbra lor sh-li vegljiu cum da bâbuchi
Sh-cum bâbuchili da liliuci sh-lilucili s-toarnâ tu poami
Sh-poamili li mācâ cilimeañlji sh-oclji a lor ljia s-da bâbuchi di luñinâ …
* * * * * * * * * * *
Si aproapche, aşi cum faţe tru iţe an la bitisitâ di marţu, Gala a Premiilor “Bana Armâneascâ”; aform’ie di care va sâ spunim ndauâ zboarâ şi dispre aestâ revistâ ţi aproapche vârâ 20 an’I di banâ. Sigura, s-faţim şi giumitate şicaie, 20 an’i di “Banâ armâneascâ” !
Unâ poezie, tru armânipsirea di mare mâsturil’e a li Kira Iorgoveanu-Manţu, easte poezia a unei fidane armâneascâ, di la anulu 2001, Silvia Regiu. Poezia are numa tamam aşi:
Hiu unâ lilici
Cari, anarya-anarya,
Mârineadzâ…..
Unâ kicutâ di ploai
Cari loclu lu udâ…
Unâ aradzâ di soari,
Unâ peanâ di neauâ,
Unâ minutâ tu sihatea
Agârsheariljei.
Gustu fârmacù
Shi hiu ca njearea.
Hiu aoa, aclo,
Hiu iutsido,
Hiu iuva…
Va s-hibâ adzâ, mâni,
Aieri tricu…
Hiu io, aoa, tora,
Fârâ noimâ…
Editorulu a revistâl’ei, Dumitru Piceava, care mpilteaşte mâsturlâchea artisitcâ şi poeticâ, cu vrearea trâ sporturi, di la aţeale pi carte, cum easte gioculu di rebus, şi faţim unâ şicaie, pânâ la aţeale pi iarbâ vearde, mutrite cum li gioacâ alţâ, bunâoarâ fotbalul şi tenisulu, un gioc bârbâtescu, şi un gioc a li graţie femininǎ. Tacu Piceava easte un mare admirator a li Simona Halep. Marea tenismenâ fu aleaptâ la Gala di an, di-tru 2014, ca laureatâ a premiului “Omuu a Anului – pri anulu anterior 2013 – trâ sportu”. Alidzem di-tru revistǎ pasajulu tru care easte prezentatâ Simona Halep. “Ca semnu di pricunushteari — sâ spune tru articol, cu citat zborulu di la Galǎ – ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi sh-ti tuti anichisirli tsi li avu tu dumenjea a sportului – tenis di câmpu tu anlu 2013, anichisiri tsi featsirâ s-creascâ nu mash anamea a ljei, câ agiumsi tu protili dzatsi tenismeni ditu lumi, mea shi a farâljei a noastâ armâneascâ.
Va s-adutsemù – ninca sâ spune tru articol – câ idyiulù premiu Simona Halep lu amintâ shi tu anlu 2008, cându amintã doauâ turnei di tenis di câmpu di Bucureshti, amintâ Trofeo Bonfiglio di Italia
shi turneulu di junioari di la Roland Garros. Dupâ anichisirli di Paris, amintã turneulu di senioari di Kristinehamn, Suedia, shi agiumsi, ti prota oarâ, namisa di protili 400 di
giucâtoari a lumiljei.”
Ascultaţ aoa –>