Agenda armaneasca 2015.02.24
Vruţ oaspiţ, vă grim să participaţ la un nou concursu cu premii, “Băn’ile Govora, unâ oază di sănătate”, adrat trâ unâ di cama mǎrile staţiun’i di turismu balnear, situată tru judeţuul Vâlcea, giumitatea sudică a ţarâl’ei. Localitatea, ţi easte la vârâ 22 di kilometri di câsâbǎlu-reşedinţă di judeţ, Râmnicu Vâlcea, easte cunoscută trâ apa ansărată, iodurată şi laspea sapropelicǎ, recomandate trâ iatripsire. Staţiunea Băile Govora, situată tru zona subcarpatică, are numiroase avantaje, di la proprietăţile terapeutiţe a factorilor naturali (aerulu şi apa), care u transformarǎ într-unâ destinaţie di cipit trâ balneoterapie trâ lângori di adil’iatic, arumatiţe sau digestive, până la muşuteţâle turistiţe numiroase (natură, arhitectură, mănăstiri, olărit etc.).
Hristu Steriu, 24.02.2015, 20:57
Exploatarea a izvurilor cu ape terapeutiţe arhiusi tru 1879, tratamentul si fâţea un chiro tru cădz icǎ cupǎn’i mǎri di ban’e di lemnu amenajate la Mănăstirea Govora, di aclo di aproapea. Protulu stabilimentu trâ iatripsire balnearǎ apare tru 1887 şi avea aproapea 30 di cabine trâ băn’i calde. Inaugurarea (dişcl’idirea) ofiţială a staţiunil’ei si faţe unâoarâ cu darea în exploatare a Hotelului Palace”, ţi are particularitatea constructivă ca iţe udǎ să aibă macarim unâ sâhate soare în dzuuǎ. Tut atumţea si didea în exploatare unâ bază di iatripsire cu cupǎn’i di fontă. Cu chirolu, unâ oarâ cu dezvoltarea a staţiunil’ei si construiescu alte hoteluri şi pensiun’i, iara localitatea devine (cǎtǎndipseaşte) după an’il’i 1950 cǎsǎbǎ.
Trâ aflare răspunsuri la toate întribările a concursului vă grim tra să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter şi Google+, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauǎ întribări şi puteţi sǎ amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.
Marile Premiu va sǎ hibǎ un sejur di 8 dzâle, cazare 7 nopţǎ în cameră diplo, cu pensiune completă şi tratamentu balnear 6 dzâle, dauă proceduri în dzuuǎ, în perioada 15-30 cirişar 2015 la Hotelul Palace”, monumentu istoric construit tru 1911–1914 di-tru Băile Govora, judeţul Vâlcea. Ca di aradǎ va sǎ hibǎ ananghe să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până tru România şi, ma că sǎ hibǎ necesară, viza trǎ România.
Concursul easte sponsorizat di Hotel Palace” — S.C. Băile Govora S.A. şi easte organizat cu Consiliul Judeţean Vâlcea, Primăria a cǎsǎbǎlui Băile Govora, Arhiepiscopia a Râmnicului şi Uniunea a Artiştilor Plastiţ – Filiala Vâlcea.
Şi tora, întribările:
– Cându fu adǎrat Hotelul “Palace” di-tru Băile Govora?
– Trǎ ţi easte cunoscută staţiunea Băile Govora?
– Cum si cl’eamǎ reşedinţa a judeţului în care si află Băile Govora?
– Numiţ 5 atracţii turistiţe a judeţului Vâlcea.
Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi vǎ feaţe să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau online.
Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro . Puteţ sǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintǎtoril’i a Marilui Premiu va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ sǎ-şi pregăteascǎ excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)
**************************
Aoaltadz. Gioi, 19 şcurtu si dişcl’ise la Bucureşti seminarulu reghional a francofoniil’ei. Organizaţia Ingternaţionalâ a Francofoniil’ei fu adratâ tru 1970, România care faţe şi ea parte di-tru aestâ organizaţie are apânghisitâ şi tru 2006 un sommet a francofoniil’ei. Anulu aestu, secretarulu roman di stat trâ afaceri globale tru ministerulu di externe di Bucureşti, Carmen Burlacu dzâse cǎ, alidzem, “
“România da a valorilor şi iniţiativilor francofone unâ importanţă ahoria în plan naţional şi internaţional”. La dişcl’idirea, la Bucuresti, a Seminarului reghional francofon trâ Europa Chentrală şi di Estu, d-na Burlacu sumcundil’e contribuţia pi care ţările di-tru reghiune pot s-u aducǎ la îmbogăţirea, faţirea ma mare a patrimoniului cultural comun, la pacea şi stabilitatea di-tru spaţiul francofon, pri-tru expertiza a lor tru domeniul a tranziţil’ei democraticǎ, în promovarea a solidaritatil’ei, diversitatil’ei şi a bunâl’ei guvernare. Seminarulu reuni reprezentanţâ a statilor membre a Organizatil’ei Internationalǎ a Fracofoniil’ei di-tru chentrul si estul a Europâl’ei – Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova şi România.
Aduţim aminte cǎ Organizaţia are 57 di membri, state şi guverne, trei membri asoiaţ şi 20 observatori. Zborulu francofonie, referitor la comunitatea globalǎ di popule care zburǎscu limba francezǎ, fu adrat prota oarâ tru 1880 di un geograf francez, Onesime Reclus. Ma amânat zborulu fu ufilisit tru 1962 di Leopold Sedar Senghor tra s-adarâ zborulu “negritudine”, trâ mileţle di oamin’I cu chealea laie, care fu asimilatâ tru zborulu Umanismu.
Léopold Sédar Senghor (1906 — 2001) fu poet, politician şi teoretician cultural senegalez, care chiro di dauâ decade fu preşedinte, protulu preşedinte a statului Senegal (1960–1980). Senghor fu protulu african care fu aleptu membru tru Academia francezǎ.
Organizaţia mondialâ a Francopfoniil’ei fu adratâ, spusim, tru 1970, poate, spunim tora, dupǎ modelul nǎu umanistu a lu Sedar Senghor.
********************************
Di Bucureşti, di la seminarulu di francofonie, m’eardzim trâ unâ şcurtâ hâbare sportive, tru unâ ţarâ arabâ, Dubai. Concursul feminin a turneului di tenis di la Dubai, desfǎşrat septǎmǎna tricutǎ, fu amintat di romanca Simona Halep. Dupǎ Ti avea, cum vidzum cu pâreare di arǎu, câdzutǎ pri loculu patru, pri-tru preformanţa di Dubai, Halep si turnǎ diznou pi poziţia a treia tru ierarhia mondialǎ.
**************************
Nǎ turnǎm tru Europa. Ministrulu delegat trâ relaţiile cu român’il’i di priste graniţe tru Guvernul di la Bucuresti, Angel Tîlvăr, feaţe, di gioi, 19 şcurtu, unâ vizită di lucru di treie dzâle tru Sârbia viţinǎ. El avu întrivideri cu ofiţiali sǎrghi si consultări cu reprezentanţâ a comunitatil’ei româneascǎ şi a mediului asociativ şi relighios di-tru regiunile Valea Timocului şi Voivodina (estul a Sârbiil’ei, apoapea di forntierai comunǎ). Dupǎ cum nâ informeadzâ coloegulu a nostru Bogdan Matei, marţa tricutâ, ministrul Tîlvăr, a discutat cu preftul ortodoxu român Boian Alexandrovici, vicar a Timocului, dispre eforturile necesare trâ ţânirea a identitatil’ei spiritualǎ a român’ilor di-tru Sârbie şi di rolul a bâsearicâl’ei ca factor di solidaritate umană şi coeziune comunitară.
********************
S-arâmânim la valorile spiriuale crǎştine şi sâ spuim trâ chischinipsirea a sufliurlui tora trâ preasinile di Paşte. Adetea a l’irtaril’ei si feaţe aoaltadz dumânicâ, 22 şcurtu, cându oamin’il’i, crǎştin’il’i, dupǎ urminia di-tru Naulu Testamentu si duc di si l’iarta un cu alantu, sigura ma tinirl’i, la ma mǎrl’i. Si fac mintǎn’i, si caftâ l’irtare cu formula ritualâ creştinǎ, şi tru bitisitâ si faţe şi unâ turlie di agioc trâ haze, cu ficiuriţl’i, gioc ţi si dzâţe, hasca. Trâ aestâ adete a hascâl’ei s-avdzâm ma ghine zboarâle a unei mare poetâ armânâ, Kira Manţu. Aleadzim muşata a l’ei cumatâ literarâ,
HASCA“
Hasca“ easti trâ mini turnarea tu unu kiro tsi nu-ari turnari!
Easti turnarea tu mâyipsitlu kiro (di cându earam ca ficior mic ) fârâ stepsu, hârioasâ…
Easti turnarea tu casa pârinteascâ, cu maie, papu, tati, dadâ, sorâ, frati…
Easti turnarea tu kirolu cându “earamu tu numiru”, tuts deadunu ca unu aroiu di-alghini!
[…..]
Cumu tu casa a noastâ bâna “aushljii”, ti “Lasa Preasinji” tutâ soia yinea la noi: featili alu papu sh-ali maie, nipotsljii, cusurinjilji, hljinjilji…
Yinea tuts pi-aradhâ sh-adutsea bunetsli a kirolui: purticălji, hitsi, hâlvă, dultsenj…
Measa andreaptâ di maia sh-dada eara sh-ea-mplinâ di tuti bunetsli: njelu friptu, umplutu cu yianomati, cashu, piti, bâclâvadz, plâtsintâ…
Noi, cilimeanjilji, mutreamu tsi-adra “mărilji”:
Videamu câ tuts didea câti vârâ purticalji alu papu sh-ali maie, lâ bâshea mâna sh-dzâtsea zboarâ trâ ljirtari:
“Ljirtati s-hibâ tuti!”
[….]
(Unǎ mare) harauâ nâ u-adutsea HASCA!
[…]
…. atselu agiocu trâ noi cari n-adutsea ahântâ harauâ…
Paplu loa shtsala, liga di ea unu hiru lungu di cari spindzura unâ cumatâ di hâlvă icâ unu ou.
Arâdhâpsits treilji la measâ, ashtiptamu… Paplu ahurhea hasca daima cu Mina, frati-nju… De, eara ma njiclu sh-eara sh-ficiorlu a fumealjiljei!
Deapoia yinea aradha ali Tanâ shi, tu soni, a mea…
Paplu mina shtsala cu-ahtari mâsturlâki câ halvâlu s-adutsea anvârliga di gurili-a noasti hâscati, ca di puilji agiunj…
[…]
Ascultaţ aoa –>
