Agenda armaneasca 2014.12.23

Hristu Steriu, 24.12.2014, 20:49

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care di personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nâ ndridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opţiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, RRI u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 icǎ prit poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorlu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Nǎulu prezidentu a li Românie şi-arhiusi lucurlu tru frâmtea a statului. Aoaltadz dumnicâ, 21 andreu, prezidentul aleptu (la scrutinulu di pi 2 şi 16 di brumar), Klaus Johannis deade giuratlu trâ naua tese, ţea ma analta tru stat. Are 55 di an’i, numir ţi canda si uidiseaşte cu aniversarea di astâ-toamnâ, di pi 20 agheazmaciune cându si feaţirâ 555 di an’i, di atestare documentarâ a Bucureştiului capitalâ a Româniiil’ei. Klaus Johannis easte nǎscut Sibiu, câsâbǎ tru chentrul a li Româniee, ţi fu şi el capitalâ, s-dzâţim, ama nu maşi capitalâ a li Românie, cǎ fu aleptu capitalâ , aşi cum si, faţe, pi câte un an, a li Europâ, trâ culturâ. Sibiulu fu aleptu capitalâ culturalâ europeanâ tru anulu 2007, anulu cându Românie fu aprucheatâ tru structurile euro-atlantiţe, iara atumţea primar a câsâbǎlui Sibiu eara Klaus Johannis, primar chiro di patru mandate di câte patru an’I, ţi si dzâ, primar chiro di patru mandate di câte patru an’I, ţi si dzâţe, 16 an’i. Funcţia di tora, di preşedinte a ţarâl’ei, v’ine ca unâ contianuare a uidisiril’ei cât ma ghine, dupǎ scutidea şi-ntuneariculu comunistu, a Româniil’ei, la hâvaia şi spiritualitatea europeanâ. Kalus Johannis fu felicitat la arhiusita a lui di mandat prezidenţial di şefi di state. A lu Klaus Johannis l’i furâ pitricute hiritimate şi di la armân’i, ǎsi cum videm tru revista Armâneamea, di-tru Arbinişie, editatǎ di domnul Valentino Mustaka. Alidzem:

Tim’isite domnule Klaus Johannis

Aromân’il’i din România deadun cu partidulu a nostru “Alianţa trâ Dreptate şi Egalitate Europeană ” condus di Dl. Valentin Mustaka, vă urăm din inimă trâ amintarea-a alidzerilor preşedinţiale din România şi a român’ilor di pritutţido.

Cred că trâ noi si dişcl’ide unâ cale nauǎ ma-s avem în videare problemile cu care nǎ alumtǎm cu etnia a noastră tru Albania iu riscăm să him asimilaţ. Tru an’il’i 1910-1940 statulu român finanţa 17 şcol’uri iu noi înviţam în limba noastră, ama astăndzǎ nu avem niţiunǎ şcoală (maşi unǎ). Atumţea cându partidulu a li dumnil’eavoastră eara la guvernare furǎ acordate finanţări trǎ 5 şcol’i -clase,

Ama cu pâreare di arǎ din păcate partidulu fudzi din guvernare şi fondurile trǎ şcol’uri nu si mai deadirǎ. Aromân’il’i din Albania sunt hǎrǎsiţ trǎ victoria a li dumnil’eavoastră personală ama şi trǎ partidulu pi care îl conduţiţ, un partid care feaţe realitate dişcl’idirea a şcol’urilor a noastre. Anulu aestua depusim proiectile trǎ 10 şcol’uri în cuantum di 30.000 euro, ama nǎ pǎru arǎudi aform’ia că proiectile furǎ respinse. V’inearea a li dumnilavoastră la conduţirea a Româniil’ei şi a tuturor român’ilor (şi trǎ noi din Albania) nǎ faţe să sperăm că lucrurile va sǎ intrǎ pi unǎ cale ndreptǎ respectânda Convenţiile şi Recomandările Europeane.

Sperăm că tru momentul favorabil şi uidisit trǎ dumnil’eavoastră să acordaţ unǎ adunare cu aromân’il’i din Albania.

Vă urăm succes în conduţirea a Româniil’ei şi a

Român’ilor di pritutţido.

Cu stimă,

Valentino Mustaka

19 Noiembrie 2014

************************

Cum Klaus Johannis, nǎscut Sibiu şi primar chiro di patru mandate aclo, v’ine s-dzâtim di-tru unâ capitalâ cultaralâ europeanâ, cum fu Sibiulu tru 2007, treaţim lişor la un hâbare di-tru lumea artilor plastiţe. Tru chirolu cndu tru “M’iculu Paris”, capitala a li Românie, Klaus Joahannis eara aleptu preşedinte, tru Parisulu di-tru Ascâpitatâ, sum Turnul Eiffel s-dzâţim, capitala a Franţâl’ei, si fâţea un evenimenu cultural, epoziţia “A cure l’i-u fricǎ di Big Apple”, organizatâ la Institutlu Cultural Român di Paris, tru siptâmân’ile di la 16 a nmesului di Sâmedru pânâ pi 16 brumar. Cu aţea aform’ie fu realizatâ un monografie di artǎ plasticâ trâ perioada 2005-2015, Cristina Pasima Trifon, Secvenţe. Easte unâ carte ru care pi nânâgâ textul, avem va-s dzâţim şi lum’ina a lucrarilor plasiţe ali Cristina Pasima Trifon. Ligat di numa Trifon, a lu Nicolas Trifon, bârbatulu a li Cristina, videm ca titlul publicat di Nicolas Trifon, armân şi el, carte cu numa “Les Aroumanis, un peuple qui s-en va”, si alinci tru 2005, tama anulu di la care si acaţâ mopnongrafia aestâ di tora a li Cristina Pasima Trifon, Secvenţe 2005-2015. Aduţim aminte cǎ şi Cristna şi Nicolas, doil’I suntu nǎscuţ In România, şi tora bâneadzâ Paris.

*********************************

Unǎ hǎbare cu ţiva doarǎ ca di pap Cǎrciun va-s dzâţim !

Un ascultâtor a nostru pi care lu salutǎm şi tora cu mare tim’ie, domnul Nicu Caramihale pitricu di vârâ dauǎ siptâmân’i nâninte unâ hâbare pi grupulu electronic armânescu, ligatâ di nviţâmintulu a grailui armânescu, la armân’il’i, ama şi mucan’il’i daco-român’i, di Cogealac, Dobrogea, hâbare di care si leagâ dauâ-treie emailuri pi care vrem s-li spunim aoa. Dumnil’ia a lui tru un email di pi 11 andreu dzâţea:

“Are trei stamanji tsi tu una dzuua mi caftara doi armanji dit Makidunii,tsi baneadza Custantsa:Goran Pushuticlu shi Vlatko (s-mi yiarta ca nu i shtiu shi alanta numa),yiarau deadun cu Dina Cuvata tsi vrea s-mi canoasca .Lu avea arisita una anyrapseari di amea di pi grup shi avea sinfer s-mi antreaba desi yiara delihea ca tu hoara Cogealac suntu 11 ficiurits mucanji tsi anveatsa limba armaneasca.Anda s-pistipsi ca yiasti dealihea anji deadi un trastu di cartsa ,revisti shi caseti cu yiho armanescu ta s-li durusescu a cilimeanjilor.Stamana tricuta yiaram Cogealac shi durusii la biblioteca a li sculii cartsali tu numa al Dina Cuvata.Stamana aesta a neg la sculia di hoara Mihail Kogalniceanu,la sculiili di Custantsa shi la gradinitsa yiu dascalitsa yiasti Zoe Gica.

[…] Aprukiai un mail di la dascalitsa [Corina Şapte} di Cogealac […]:

“Tra domnu Dina Cuvata,

Mini voi s-va haristusescu tu numa mea di ARMANA DI VAR CHIRO, cumu ii dzatsi a li parei di la sculia Cogealac, shi a ficioriloru tsi adara optsionalu di cultura shi adets armaneshti cu nota tu catalog. […]

Pap Carciun shi Naulu An s-va aduca multa sanatati shi harau. Tra multsalji anji!

Haristo multu! Cu aleapta tinjie, dascalitsa Corina Sapte”

Ascultaţ aoa –>