Agenda armaneasca 2012.12.09

Hristu Steriu, 09.12.2014, 20:10

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ cari di personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opţiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, anas-pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

*************************

Siptâmâna tricutâ, marţâ şi m’iercuri, 2 şi 3 andreu, si feaţe unâ nauâ ediţie a Congresului a spiritualitatil’ei româneascâ. Aproapea dauă sute di român’i di-tru 28 di ţări şi zone di românitate participarâ marţâ şi m’iercuri, la Alba Iulia şi Zlatna, la ţea de-a XVIII-a ediţie a Congresului a Spiritualitatil’ei Româneascǎ. Prima ediţie a evenimentului si feaţe tru 1993, la iniţiativa a Ligâl’ei Culturalǎ trâ Unitatea a Român’ilor di Pritutţido, în videarea a li cunoaştire a românitatil’ei, a faţiril’ei ma sânâtoasâ a legăturilor a român’ilor din lumea întreagă cu ţara şi a stabiliril’ei a ndrupumintului necesar ţi prinde să hibǎ dat di România a comunităţâlor româneşti di pritutţido. De-a lungul a ţilor 18 ediţii a congresului, au participatâ cama di 6.000 di român’i di-tru piste 46 di ţări şi zone di românitate.

***********************

Unâ hâbare laie ligatâ di bana şi di cânticulu armânescu. Un membru a pareil’ei di cântâtori “Boaţea Pinduluji”, lu l’irtǎ Dumnidzǎ. Aoaltadz dumânicâ, 7 andreu lu l’irtǎ dumnidzǎ pi durutulu Stila Beca, aţel care la tute adunǎrile armâneşti si duţea armâtusit cu stran’e armâneşti, ama şi cu un lucru nai ma modernu şi nai ma internaţional, camera di filmat; di aestâ aform’ie, un admirator a lui, şi him, ica earam tutţ admiratori a lu Stila Beca, Tede Kahl, Tede ghirmanlu-armân lu hârâsea cu numa “Vlach TV”, televiziunea armâneascâ, un om ca unâ instituţie.

Vinirâ mesaje di paragoriseare di la tuţ soţl’I şi cunoscuţl’I a lui, şi un mare numir di oamin’I eara duşi la aradzle di ngrupare. Stila Beca avea maşi 65 di an’I, ama lngoare di inimâ nu lu l’irtǎ.

“Nu potu spistipsescu ti aestâ hâbari. — si dzâţe tru un email di pi numa a lu Niculachi Caracota – Nu câ ninga nu himu ti vgarii, ama minduiamu câ avemu ninga kiro snâ hârsimi di fumealjii.

Acshi minduiamu shti Stila, cari mi hârsea cathi oarâ cu vrearea lui ti Armânami, ti banâ sh ti sots. Poati acshi vru Dumnidza sh

nu putemu dipu tsiva contra. Sarmânâ arâslu alu Stila, tsi va lu avemu tu minti, vrearea lui ti Armânami sh fumealjia lui tsi slu aducâ

aminti totna. Pâryuriili a noastri ti tutâ fumealjia.

Unâ miryiuluseare pitricu Alexandru Gica, la care feaţe completare Mariana Bara.

vini oara a oaraljei

oara a dispartsaraljei

Luni seara eara adunatâ multâ lume vinitâ sâ-l veadâ aţel mare şi durut armân, aţel cu mare doarâ di cântâtor: Alexandru Gica dzâţea:

Tora seara, acasa la Stila Beca, nu eara loc di oaminj, di lilici, di tseri, di dureari.

Ahata dunjeaua easti unu semnu nu mashi ca Stila ari soie mari, ama shi ca Stila avu multsa sots.

Vahi aesta easti clirunumia lui: nai ma marea aveari suntu sotslji.

Miryiuloyiu:

Vini oara a oaraljei, Stila ta sa-shi fuga, ama nveasta nu-lu alasa.

Vini oara a oaraljei, Stila ta sa-shi fuga, ama soia nu-lu alasa.

Vini oara a oaraljei, Stila ta sa-shi fuga, ama sotslji nu-lu alasa.

Vini oara oaraljei, Stila ta sa-shi fuga, ama “Boatsea Pindului” nu-lu alasa.

Dumnidza s-lu ljearta!

Un zghic di la un soaţâ di la şcoalâ, cându eara m’iţ şcolari la şcoala di Başchioi, pitreaţe cu dureare poeta Chira Manţu, şi dzâţe, mirghiulusindalui:

Durute, vrute colega“, Stila Beca,

Cumu di cândâsishi s-n-anvirinedz cu ahtari fugari ayunjisitâ?!

Cumu di cândâsishi s-ts-alashi ahântsâ sots cari ti vrea shi ti tinjisea?!

Anj si loarâ ipatli cându avdzâiu hâbarea laie shi ahurhiiu s-plângu…

Cumu altâ soie s-tsâ spunji ponlu?

Nâ shtimu di Bashkioi, hoara iu doilji nâ amintămu. Featsimu deadunu prota clasâ la sculiia ditu hoarâ… Deapoia căljiurli nâ si dispârtsârâ shi iara nâ si andâmusirâ, ma amânatu, Bucureshti… shi, tu anjilji ditu soni, fumu deadunu la ahânti arădz armâneshtsâ la cari bâgashi suflitu shi copusu.

Va nâ hibâ greu fârâ tini, ama, sâ shtii, va tsâ dukimu daima suflitlu deadunu cu noi, la tuti andamusli shi sârbâtorli armâneshtsâ!

Kirumu unu armânu durutu, unu dealihea OMU, unu sotsu aleptu!

Dumnidzâ s-ti curdiseascâ tu Paradhislu armânescu shi s-tsâ da isihia dupu suflitlu a tău kiskinu shi-mplinu di vreari trâ Armânji, trâ Oaminji!

Nicukira Zoe, nipotslji shi tuts sotslji a tălj va ti tsânâ tu minti ca unu gioni cu hlambura armâneascâ ntru mânâ!

Cu mari nvirinari,

Kira Mantsu

07.12.2014

Zboarâ jiloase pitreaţe şi poeta Vanghea Mihanj Steryiu, di Scopia:

Mari jali,chirum nica un dârut shi mari patriot Armân STILA BECA. Dumnidza s-

lu lljiartã , s-lu aiba tu partea buna tu Paradis!

Zoe soro,pruguruseari la tini shi taifa.

Cu virin,

Vanghea Mihanj Steryu cu oaspitslji a voshtsâ di la SSAAM (Suţata a Scriitorilor şi Artişţâlor Armân’i dit Macidunie)

Gh’iorgh’i al Giuiape, di la pareia di cânttori Grâmustean’i, di Scopia, pitreaţe un mesaj di paragorisire, di condoleanţe, şi dzâţe:

Cu prigurii pana la taifa al STILA BECA.

Cu mari jali u-apruchem habara lai ca lu irta dumidza darutlu sots shi marli partiot Arman Stila Beca. Cu fara marea mirachi, dorlu shi suflitlu al Beca, Armanamea va s-hiba multu ma oarfina, di ispetea ca nu va saiba alu varana cari cu camera a-lui va s-poata ta s-li reghistreadza tuti activitsats cari li andridzea Armanlji..Beca ira un shi daima va s-armana tu suflitlu anosteru cari alasa, multa mari shi avuta arhiva ti bana culturala a Armanlor di itsi do.

S-lu iarta dumidza.

Mandra, Skopjia, presidentu Nikola Gioga

Gramosteanj, Scopia, shef a grupaljei Yioryi al Giuiapi

Mesaje vinirâ di la Goran Puşuticlu, Andon Hristo, Jani Guşo, Afrodita Toţili, Stere Samara, Steriu Toza şi di mulţâ alţâ.

La bâsearicǎ, la ngrupare, ţânu un zbor Vasile Topa, cumândarulu di “Boaţea a Pindului”, iu eara cântâtor şi Stila Beca; zburâ şi Aurica Piha. Di la mirminţâ, di la ngrupare si dusirâ la misale, proa di multile misǎl’I ţi va-s v’inâ trâ Stila Beca.

Dumnidzǎ su-l l’iartâ !

Ascultaţ aoa –>