Agenda armaneasca 2014.12.02
Omulu a anului 2014 la RRI.
Hristu Steriu, 02.12.2014, 20:34
Omulu a anului 2014 la RRI.
Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opTiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.
Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.
Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apamdisea easte a voastrâ !
Aştiptǎm propunirile a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, s-nâ pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.
Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcurtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.
Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.
*************************
Maca “Omulu a anului 2014 la RRI” va s-hibâ spus tru emisiun’ile di tru dzua 1 gh’inar 2015, s-nâ turnǎm la dzua di 1 andreu 2014, tra sâ spunim, s-aduţim aminte, dzua di sârbâtoare naţonalâ a Româniil’ei.
Colega a noastrâ Corina Cristea nâ informa, la RRI, cǎ, alidzem, “Român’il’i di pri tut (iu do) aniversarâ, aoaltadz dumânicǎ, DZuua Naţionalǎ. La Bucureşti, momentul chentral a manifestǎrilor lu reprezentǎ traditionala paradǎ militarǎ, la care participarâ 2.700 di militari, 280 di tropuri tehniţe di alumtǎ şi 40 di aeronave. A militarilor român’i lâ si arâdâpsirâ camaradz di-tru Statile Unite, Franţa, Polonia, Turchia, aliate a Bucurestiului tru NATO, pricum şi din Republica Moldova viţinǎ. Agiumtâ sǎrbǎtoare ofiţialǎ dupǎ Revoluţia anticomunistǎ di-tru 1989, data di 1 Decembrie marcheadzǎ finalizarea, la bitisita a Protului Polim Mondial, tru 1918, a imnatului di constituire a statului naţional unitar român, pri-tru intrarea sum autoritatea a Bucureştiului a tutulor provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa a imperiilor multinaţionale veţine. Tru mesajulu transmis cu ocazia a Dzuâl’ei di 1 Andreu, ministrulu Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că anulu aestua DZuua Naţională a Româniil’ei marcheadzǎ şi debutulu a unei perioadǎ simbolicǎ, tru care si împlinescu, si fac împlin’i, 25 di an’i di la revoluţia anti-comunistǎ, pri-tru care fu amintatǎ diznou demnitatea. — sâ spunea tru hâbarea a Corinâl’ei Cristea.
Colegulu a nostru Bogdan Matei dzâţea: La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia (chentru), reprezentanţâl’i a român’ilor din Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat decidea Unirea cu Regatulu a Româniil’ei a luştor provincii stăpânite, până atumţea, di imperiul austro-ungar. Actul fu prefaţat, tru tut aţeluşi an, pi 27 marţu, di Unirea cu Patria Mamǎ a Basarabil’ei (provincie tru estu), proaspit ieşitǎ di sum ocupaţia ţaristǎ, si, pi 30 brumar, a Bucovinâl’ei (provincie tru nord-estu), care işea di-tru anexarea di la imperiul habsburghic.
*************************
Di ma puţân’i an’i, nu di 25, cǎ ma ncoa, di-tru 2007 si sârbâtoareaşte ninca unâ dzuâ a românismului — Dzuua a Român’ilor di pritut (ţi do), care fu stabilitâ tru dzua a Sâmtului Andrei, care si dzâţe cǎ feaţe creştinarea a român’ilor. Nu putem s-nu videm cǎ di tute statile iu sâ zburǎscu limbe neo-latine, numa dupǎ ţitatea Eternǎ, dupǎ ţitatea Roma u are ţara di la Dunǎre şi Amarea Neagrǎ, România. Maca tru anulu 8, aoa tru România vine surghiune marile poet latin Ovidiu (43 ninte di era a noastrǎ –18 era a noastrâ), exilat la Tomis di imperatorulu Octavian), ca unâ turlie di apostal a poeziil’ei, priste aproapea dau-treie cirecuri di secol vine tru România şi un apostal creştin, Andrei, fratile a lu Petru, arǎmas la Roma, iu fu şi vâtâmat, pri-tru ncǎrfâsearea pi cruţe, ca Hristolu. Fratile a lu Petru, a cure sǎrbǎtoare, deadun cu apostalu Pavel (creştinǎtorulu a Machiduniil’ei) easte la 29 cirişar, Andrei easte sǎrbǎtorit la 30 brumar, ca arhiusitâ di iarnâ. Dzua fu stabilitâ , di-tru 2007, repetǎm, cǎ dzuâ a românilor di pri tut (ţi do).
************************************
“Nu hiu faimos , ama hiu armân” easte numa, ştim a filmului adrat di Toma Enache, ama şi a unui textu informativ, di Paris, cu data di 26 brumar, a li Kira Manţu. Alidzem:
Unâ searâ ti anami, tu unu di nai ma avdzâtili politii ditu Evropa: Paris!
Tu unu musheatu cinema, ninga universitatea Sorbona, s-avdzâ, trâ prota oarâ, limba armâneascâ!
Cinema “Accatone” easti unu di protili tu mâhâlălu Latinu di Paris. Aoa ari cântatâ Eidth Piaf shi tora easti unu locu iu s-facu activităts culturali, sâ spunu filmi di autoru.
Premiera a filmului fu andrupâtâ di sutsata armâneascâ a Francezilor Armân’i.
[…]
Kira Manţu dzâţe:
N-adunămu cu armânji ditu Gârtsii, Rumunii, cari bâneadzâ di dzats di anj tu aestu avdzâtu câsâbă. Vinirâ cu fumeljili a loru shi dukirâ câ iventurli culturali armâneshtsâ, cata cumu aestu filmu, potu s-n-adunâ deadunu, s-videmu câ atsea tsi nâ tsâni deadunu easti LIMBA, DUKEAREA — zboarâli atseali ma avdzâti shi tu filmulu alu Toma Enache.
Mi-adunaiu atsea searâ cu oaminji musheats, cu multsâ tiniri cari, dupu tsi vidzurâ filmulu, spusirâ câ furâ apurusits di emotsionu, di harauâ…
[…]
Dupu multsâ anji n-adunămu cu ficiorlu alu Ioan Pacea, marli pictoru ditu Rumunia shi cu altsâ anvitsats di arâzgâ armâneascâ… Atsea searâ adukirâ ma multu câ suflitlu a loru bati deadunu cu “Armânamea”!
Paris vidzuiu filmulu alu Toma Enache trâ patra oarâ… Va lu vedu nica multi ori… Cathi oarâ s-dizvâlescu mushutets ascumti shi-nj si pari câ nu va-nj hibâ canâoarâ duri sâ xanavedu aestu filmu!
Ascultaţ aoa –>
