Agenda armaneasca 2014.11.25

Omulu a anului 2014 la RRI.

Hristu Steriu, 25.11.2014, 22:04

Omulu a anului 2014 la RRI.

Vruţ ascultâtori: Vâ paraclasim s-apofǎsiţ care sdi personalitǎţâle a prezentului alâsarâ tor nai cama multu, tru noima pozitivǎ, tru lume tru anulu 2014.. Nândridzem sǎ-l alidzem, pi timel’lu a opţiun’ilor a voastre nghrâpsite, pi “Omulu a anului 2014 la RRI”.

Vruţ soţ, Rri u duţe ma largu tradiţionala anchetâ di opinie tru arada a ascultâtorilor şi utilizatorilor di Internet şi social media, şi vâ greaşte la un nǎu exerciţiu, avem umutea cǎ va-s hibâ di mare simfer.

Care poate s-hibâ aestu/aestâ şi, maxus, câţe? Va-s hibâ un om politic, un lider di opinie, un embur, un sportive, un artistu, un om di ştiinţǎ icǎ vârnu nicunuscut tru arada a marilui publica, ama cu unâ istorimâ exemplarâ ? Apandisea easte a voastrâ !

Aştiptǎm propunirile a dumnil’lor a voastre, catacum şi v’inearea a lor, cât cama ntroarâ, ndreptu pi site, la www.rri.ro, icǎ s-nâ pitreaţiţ un comentariu la articol, pri-tru email la arom@rri.ro, ndreptu pi profilurile a noastre di Facebook şi Google+ sum formâ di comentariu, ;pri-tru faxu la 00.4021.319.05.62 ivǎ prin poştǎ, la adresa Calea General Berthelot nr.60-64, sectorulu 1, cod 010165, PO Box 111, Bucueşti, România.

Aduţim aminte cǎ “Omulu a Anului 2013 la RRI” fu aleptu Papa Francisc, aţel care alâsǎ tor ahândos, tru şcuirtu chiro di la alidzearea a lui ca Suveran Pontif, tru schena internaţionmalâ.

Va s-dimândǎm cari easti “Omlu a anlui 2014 la RRI” tru emisiun’ile di gioi, 1 di gh’inar 2015.

****************************

Aşi cum faţe di un numir mare di an’i, Radio România organizǎ şi anulu aestu un pânâgh’ir di carte. Tru dzâlile 19-23 brumar, Bucureşti, agiumtâ ca unâ capitalâ internaţionalâ a cartil’ei, di m’iercuri pânâ dumânicâ, fu organizatâ ediţia 21 a Pânâgh’irului Internaţional di carte Gaudeamus, organizat di Radio România.

Furâ prezente cama di 300 di edituri româneşti şi xeane, tipografii, instituţii di înviţămint şi institute culturale. Tru-a ţeale ţinţe dzâle a evenimentului, fu înreghistrat un numir recordu di vizitatori, aproapea 117 m’il’e, care puturâ sǎ participâ la vârâ 750 di evenimente editoriale, un altu record în istoria a pânâgh’irului. Invitatulu di onoare di anulu aestu fu Rusia.

Unâ carte prezentatâ la aestu pânâgh’ir fu “Dipârtǎrile nu va nâ dispartâ vârnâoarâ”; easte numa a cartil’ei lansatâ de RRI, la Pânâgh’irulu di carte Gaudeamus. Un volum bilingvu în română şi engleză, publicat cu agiutorulu a editurâl’ei Libertas di Ploieşti. Cu aer vintage şi realizat în format A4, volumulu reuneaşte experienţa Radio România Internaţional di promovare a valorilor româneşti şi contactulu direct cu ascultătoril’i. Alidzem zboarâle a lu Eugen Cojocariu, secretar gheneral RRI: Practic easte un volum di arheologhie jurnalistică. Ţi cara cǎ nu au tricutâ dicât 20 an’i di cându acâţǎm să faţim concursuri trâ ascultători, mutrim sǎ adunǎm frâmturi din mărturiile a ascultătorilor care furâ în România. Furâ ascultători din toată lumea, ţi amintarâ concursuri di cultură ghenerală pi care li faţim tru iţe an. Practic mutrim să nâ ţânim misiunea a noastră di post public, mai precis di a promovare România în lume cu aţea ţi are bun, ama şi cu ţi are arău, nicosmetizat.”

Unâ carte alb-negru cu un aer retro, şi ţi simbolizeadzâ ideea di amintire, di aform’ia că volumulu cuprinde, acaţâ, amintirile a ţilor care vinirâ nicunoscânda România sau avânda idei preconcepute şi fudzirâ di aoa priiatin’i a ţarâl’ei a noastrâ.

Dinclo di mǎrile premii, care suntu sejururi în România, Radio România are contribuitâ la promovarea a artâl’ei româneascâ pri-tru tablourile, gravurile, stencils-urile oferite di artişti cunoscuţ român’i trâ premianţâl’i RRI. Tru pǎgin’ile a cartil’ei, si aflâ pozile di călătorie a tutulor amintâtorilor a concursurilor RRI di-tru ultimil’i 20 an’i, pricum şi imaghini cu premiile oferite.

Prof. Dr. Constantin Manolache, directorulu a Chentrului Judeţean di Cultură Prahova şi unulu di susţinătoril’i a proiectului care duse la apariţia aţiştei carte, nâ spuse că volumulu meritâ să si aflâ tru hibâ ţi casă. Câţe?: Easte un documentu extraordinar: să ai redate emisiun’ile fapte di RRI, pi unâ perioadă di an’i, di-tru 1995-2013, easte un documentu ahoria, care spune muşuteaţa a relaţiilor stabilite di RRI în lume, relaţii di mare priiatinil’e, di popagare a muşuteţâlor a pămintului şi a suflitului românescu pritut. Si-au ligatâ priiatinil’i şi suţâl’I ahoria. Easte unâ carte nu maşi documentară, easte unâ carte a priiatiniil’ei. Citinda aestă carte arămân’i cu aţistă extraordinară muşuteaţâ a sentimentului de priiatinil’e.”

Titluri pricum Cunoaştiţ România?”, “Delta Dunării – Templu european a naturâl’ei”, “Crăciun şi …sărbători pascale în România”, “100 di zboarâ nu fac cât unâ mutritâ”, “Vacanţă şi sănătate în România” şi multe alte invită şi la lectură, şi la descoperire, la descopirirea di zone nale, încărcate di spiritualitate, ţi si desfăşoară sum ocl’l’i a cititorului a cartil’ei.

*************************

La Gaudeamus ediţia 21, di Bucureşti, fu lansatâ şi cartea a lu Nicolas Trifon, ”Unde este Aromânia”, “Iu easte Armânia”.Alantâ dzuâ lansarea a cartil’ei si feaţe şi tru câsâbǎlu Constanţa. Aduţim aminte cǎ Nicolas Trifon, care si tradze di armân’i easte fudzit din România şi tora bâneadzâ tru Franţa. El easte autor şi a cartil’ei în limba francezâ “Le Aroumanis, un peuple qui s-en va” (Armân’l’i, un popul care cheare), alincitâ prota oarâ Paris tru anulu 2005.

Ma-s treaţim câtrâ ascâpitatâ, tru chentrul a li Românie, viniri, 21 brumar , si feaţe un evenimentu şi Cluj, câsâbǎ tru chentrul a li Românie. Conferinţa cu numa “Dispre aromân’il’i di-tru Balcan’i — experienţe di-tru cercetarea di teren”, susţânutâ di cercetǎtprulu ghirman (ama şi armân), Academicianulu profesor doctor Thede Kahl (Jena/Viena), di la Institutulu di Slavisticâ, la Universitatea Friedrich Schiller di Jena.

Conferinţa fu susţânutâ la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în Aula Regele Ferdinand ,Facultatea de Istorie şi Filosofie.

Nâ turnǎm diznou cǎtrǎ apirita a li Românie, aclo iu fu lansatâ sâmbâtâ 22 brumar, cartea a lu Nicolas Trifon “Iu easte Armânia”, tra sâ spunim şi un evenimentu la televiziunea localâ. Tru intrata a mesului, tru dzua 3 brumar, la telviziunea Antena! Constanţa, la emisiunea “Un cântec pentru fiecare” furâ invitaţâ doi cântâtori armân’I, Elena Corina Badea, di Tulcea, şi Pero Ţaţa, di Scopia.

Ascultaţ aoa –>