Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca 2014.10.28

Mesulu aestu, di sâmedru si feaţirâ şapte an’I di cându profesorulu docto Vasile Barba tricu tru eta alantâ, la 20 sâmedru 2007. Aşi cum ştiţ fu faptâ Bucureşti, la “Barba Center”, misale pi 18 sâmedru; ama, Freiburg si feaţe misale ma amânat, di aform’ia cǎ nu fu aflat preftu ortodoxu tra s-u facâ slujba di aduţire aminte. Doamna Katarina Barba nicuchira a l’irtatului bâgǎ misale pi 26 meslu di sâmedru. Dumnil’ia a l’ei pitricu aestu textu:

Agenda armaneasca 2014.10.28
Agenda armaneasca 2014.10.28

, 28.10.2014, 20:39



S-umplurâ 7 anj, di cându dusi la Atsel di Analtu vrutlu a nostu nicuchir, tată, socru, pap shi strâpap, Vasile Barba, ti cari cântarea a preftsâlor va s-facâ dumânică, tru 26 di Sumedru 2014, la Bâsearica Ortodoxã di Freiburg.


Di la Basearica nicuchira a ljirtatlui, dr. Katharina Barba, cu taifa-a ljei, vâ greashti ti Misali la “Restaurantul Dimitra” di Stühlingerstra‎ße 34, a vauâ, tuts sotslji tsi âlu cunuscut shi lucrat deadun, anda eara tru banã ljirtatlu prof. dr. Vasili Barba.


Easti mari amârtii, că nitsi pi 12, nitsi pi 19 di sumedru, Freiburg nu avemu preftu ortodoxu, ashi că lipseashti s-bagam misalea ahântu amănatu.”



Tut unâ aduţire aminte si feaţe tru mesulu aestu di sâmedru, a cântâtorului pop armânescu, di-tru Machidunie Teodor Toşe Proeschi. Tru anul 2007 la giumitatea a mesului di sâmedru, la 16 sâmedru si astease di-tru banâ, tru un accidentu di maşinâ, cându si duţea di-tru un câsâbǎ tru alantu, la un altu concertu di muzicâ pop, aţel ţi fu supranumit “Elvis Presley a Balcan’ilor”.


Aduţim aminte cǎ tut tru un dzuâ di 16, mnesulu ama agustu, cu 40 di an’I nintea a lu Toşe Proeschi, si astease di-tru banâ şi aţel cu care fu comparat cântâtorulu armân. Elvis Presley Elvis Aaron Presley, mortu la 52 di an’i, vârsta inversatâ alu Toşe Proeschi, care si astease la giumitǎţ di an’il’i a steauâl’ei americanâ, bânǎ întrǎ n’il’i 1935 — 1977.


src=/files/Foto



***********************************


src=/files/Foto


Nâ turnǎm la dzuua di 23 sâmedru, siptâmâna tricutâ, cându si bitisi şidearea, sejurulu tru judeţulu Maramureş (nordul a Româniil’ei) a li familie Volodimir şi Olena Sîtnikov, di Kiev, Ucraina, amintâtoril’i a concursului RRI Di 20 an’i ampriună, deadn”. El’i amintarâ unâ excursie di 8 dzâle tru Maramureş, Marile Premiu a concursului organizat di RRI deadun cu Uniunea a Ucrainean’ilor din România trâ a marcare 20 an’i di cându realizăm emisiun’i în limba ucraineană. Ţel’i doil’i ascultători furâ apânghisiţ di Pensiunea Maria” di-tru Săpânţa, localitatea iu si află celebrul Chimitir muşat” şi au vizitatâ aţeale mai importantile locuri şi monumente di-tru judeţ, tru care bâneadzâ unâ importantă minoritate ucraineană. Volodimir şi Olena Sîtnikov declararâ a redactorului RRI Nicolai Onujec, care l’i însuţâ pi tot parcursul a şidearil’ei în Maramureş, că fug din România cu impresii excelente. (Eugen Cojocariu)



Un altu ascultâtor vinit oaspe tru România. Pi 27, tamam sârbâtoare di sâmedru si bitisi şidearea, sejurulu tru judeţulu Prahova (sud) a lu Philippe Sonnet, di-tru Belghia, ascultător a RRI în limba franceză, şi a li Cynthia Marie Rozewicz. Aţel’i doil’i amintarâ Marile Premiu a concursului RRI “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’’”, organizat deadun cu Consiliul Judeţean Prahova. El’i furâ chiro di 4 nopţâ oaspiţâl’i a Hotelului Cumpătu”, di-tru Sinaia, iara alte 4 nopţâ ai hotelului Cautis”, di-tru Azuga, staţiun’i montane multu cunoscute. Însuţâţ di jurnalistul Andrei Popov, di la Secţia Franceză RRI, ţel’i 2 ascultători di-tru Belghia vizitarâ ţeale mai importantile atracţii di-tru judeţulu Prahova (castele şi palate, case memoriale, muzee, mănăstiri), inclusiv staţiun’ile montane Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal şi Platoul Bucegi, ama şi podgorii (dzenuri) cu av’in’e incluse în proiectul di promovare turistică ‘Drumul vinului’.


(Eugen Cojocariu)


src=/files/Foto



**************************



Nâ turnǎm diz nou la muzica pop a lui Toşe Proeschi tra-s aduţim aminte numa a unei altâ tinirâ armânâ trâ aname.



Di la muzicâ pop, ţi cara cǎ tru oarâ comemorativâ cu Toşe Proeschi, treaţim tru lumea a sportului albu, tenisulu, iu unâ armânâ easte aproapea tra s-agiungâ pi primulu loc WTA, a tenisului feminin.



Pi 22 a mesului di sâmedru, giucătoarea românǎ di tenis Simona Halep, numirulu patru mondial, u azvimse, clar, tru daua seturi, 6-0, 6-2, pi americanca Serena Williams, liderulu mondial, in cadrul a Grupâl’ei Roşie di la Turneulu a Campioanilor di la Singapore. In primulu meci din grupa, Halep avea amintatâ, tut cu 2-0, dinintea a li Eugenie Bouchard (Canada). Cu aţiste rezultate, Simona Halep obţânu calificarea tru semifinalele a turneului, care adunǎ la startu aţeale mai bunile optu giucatoare a sezonului. Performantile care-l’i permisirâ a Simonâl’ei Halep sâ agiungâ la Singapore suntu amintarea a turneielor di la Doha şi Bucureşti, finalile giucate la Madrid şi Roland Garros şi semifinala di la Wimbledon. Ea easte a treia reprezentantă a Romaniil’ei la Turneulu a Campioanilor, dupa Virginia Ruzici, tru 1983 şi 1984, şi Irina Spîrlea, tru 1998.


src=/files/Foto


Serena Wiliams arâmase pi loculu 1, ama feaţe un ghestu muşat cându fu azvimtâ di Simona Halep. Ea-l’i dzâse a li Simonâ cǎ u invitâ tra-s v’inâ şi mâ-sa a l’ei, a li Serena, poate impresionatâ di victoria a unei featâ di mare mâsturlâche, tra s-u fotografiadzâ. Simona Halep dzâse cǎ u arisi şi-l’i feaţe mare plǎcere aestâ amabilitate.


Tactica pi care u ofelisi giucâtoarea armânâ fu aţea, aşi cum dzâţea un mare tenisman român di ma ninte, Ion Ţiriac, tra s-u alagâ pi Serena pi tut terenulu cu tope date cu racheta tru tute pǎrţâle pi terenulu di agioc, tra-s nu poatâ s-li agiungâ giucâtoarea americanâ. Şi, aşi şi feaţe Simona. Altâ turlie poate vrea s-chirea, di aform’ia cǎ Serena Wiliams, la tope date ndreptu, pi serviciu cum si dzaţe tru tenis, giucâtoarea americanâ easte imbatabilâ.


Ia ţi sâ spunea tru un articol pi internet ligat di aestâ victorie a li Simona Halep.



Americanca Serena Williams, liderulu absolut a tenisului feminin, fu pulverizată, fu faptâ pulbire, di românca Simona Halep, după un meci extraordinar.



Giucătoarea română di pi loculu patru în lume si calificǎ tru semifinalile a Turneului Campioanilor, după unâ demonstraţie di tenis sublim: 6-0, 6-2 dinintea a Serenâl’ei Williams.



Simona Halep (23 di an’i) reuşi ţel mai bunlu meci a carierâl’ei, şi u chisǎ pi aţea mai titrata giucătoare aflată ninca tru activitate, care sta di 88 di siptămân’i pi prima poziţie a clasamentului WTA.



Meciul fu, în esenţă, un nou episod anamisa di trecutulu şi v’initorulu a tenisului mondial.



Serena Williams aleapse, aşi cum faţe tru cathe meci, serviciul. Ama principala sa armă, a l’ei, u deade di pade azâ aproapea iţe oarâ. Americanca în vârstă di 33 di an’i latusi enormu, chiro tru care Simona agudi exactu (unâ singură eroare niforţată în primulu set), îşi păstrǎ calmul şi feaţe spectacol.



Prima manşă ţânu maşi 20 minute, iara Simona îl’i premise a americancâl’ei să bagâ maşi nauă puncte pi tabela di marcaj. Williams comise mai mult di o greşeală niforţată pi minut în prima parte a duelului.



Cu toate că nu avea chirutâ niţiunâoarâ dinintea a româncâl’ei în carieră, Serena deade seamne că easte pi teren maşi tru al nauălea game a meciului, pi care lu amintǎ cu multe emoţii, şi si afiri di primulu eşec la zero di-tru remarcabila a l’ei carieră.



Williams arhiusi să forţeadzâ,ama Simona rezistǎ extraordinar şi s disfeaţe la 3-1, după primulu game ma dificil pi propriulu serviciu.



Ascultaţ aoa –>







Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company