Agenda armaneasca 2014.03.11

La vizita în Ucraina, ministrulu român di externe, Titus Corlăţean avu unâ ntvideare cu omolgulu a lui ucrainean, Andri Deşciţa, tru care discută Problema a minoritatil’ei româneascâ din Ucraina. La vizita di luni, 10 marţu, Titus Corlăţean avu, la Kiev, adunări cu preşedintile interimar a Ucrainâl’ei, Olexandr Turcinov, şi cu premierulu Arseni Iaţeniuk.

Hristu Steriu, 12.03.2014, 23:06

La vizita în Ucraina, ministrulu român di externe, Titus Corlăţean avu unâ ntvideare cu omolgulu a lui ucrainean, Andri Deşciţa, tru care discută Problema a minoritatil’ei româneascâ din Ucraina. La vizita di luni, 10 marţu, Titus Corlăţean avu, la Kiev, adunări cu preşedintile interimar a Ucrainâl’ei, Olexandr Turcinov, şi cu premierulu Arseni Iaţeniuk.

Bucurestiul consideră că statulu viţin prinde sâ bagâ tru practichie norme europeane di protecţie a ndrepturilor a minorităţilor, inclusiv tru domeniul lingvistic, şi că di respectarea aţistor depind si stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainâl’ei.

România speră ca naua leghislaţie în domeniul a minorităţilor preconizată di deputaţâl’i ucrainean’i sa hibâ adoptată cât ma aghon’ia, cu consultarea a grupurilor etniţe si a Comisil’ei di la Veneţia.

După cum nota colegulu a nostru, Valentin Ţigău, tru materialul cu numa Diplomaţia românâ şi Ucraina, alidzem aestu textu:

Abrogarea a leghislaţil’ei tru ţi mutreaşte limbile reghionale sau minoritare fu un lathos, unâ greşeală strateghică a guvernului nou instalat în Ucraina, numiroase instituţii şi state europene criticânda misura loată di parlamentulu di Kiev imediat după avinarea di la puteare a regimului Ianukovici. Leadzea di abrogare nu fu, cu tute aestea, promulgată di preşedintile interimar a Ucrainâl’ei, Olexander Turcinov, iara deputaţil’i di-tru Rada ucraineană si minduescu, deja, să elaboreadzâ unâ nauă leghislaţie în materie care, dzâc el’i, va hibâ ma bună dicât aţea a fostului preşedinte. La Bucureşti, secretarulu di stat în Ministerulu Român a Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu afirma, într-un interviu trâ Radio România, că şefulu a diplomaţiil’ei românâ, Titus Corlăţean, solicită, în cadrulu a unei muabete cu telefonea cu omologulu a lui ucrainean interimar, Andrii Deşciţa, ca aţistă nauă leghislaţie preconizată di parlamentaril’i ucraineani să hibâ adoptată cât ma rapid, cu consultarea directă a minorităţilor, inclusiv a minoritatil’ei românâ, pricum şi cu asistenţa a Comisil’ei di la Veneţia şi a Analtului Comisar OSCE trâ Minorităţ Naţionale.

Aţea ţi dorim, avem do şi vrem, declara Aurescu, easte ca naua leghislaţie di-tru Ucraina să hibâ în deplină conformitate cu standardile europeane în materie. Leadzea a minorităţilor recentu abrogată data, eara arâmasâ, di-tru alonar 2012. În baza a l’ei, tru zonile în care minorităţile au unâ pondere di barim 10% di-tru totalul a populaţil’ei, limbile minoritare acâţarâ s-aibâ importanţă reghională. Leadzea permise ca aeste limbe să hibâ funcţionale tru şcol’iuri, în afaceri şi tru alte domenii. Întră eale, si numiră şi limba română, zburâtâ di priste 400 di m’il’e di persoane care bâneadzâ în special tru reghiunile Cernăuţi şi Odesa. Secretarulu di stat Bogdan Aurescu specifica, tru interviul acordat Radio România, că Ministerulu di Externe va menţânâ un dialog constantu şi direct cu partea ucraineană şi cu alante state care au minorităţi pi teritoriul a Ucrainâl’ei şi care suntu direct interesate di unâ leghislaţie care să protejeadzâ limbile minoritare.

************************

Vruţ oaspiţ şi priiatin’i, vă invităm să participaţ la un nou concursu cu premii, cu numa “Di la ‘Calea v’inului’, la ‘Calea a voievodzâlor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Românil’ei, şi easte inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Judeţulu easte unulu di aţeale ma bogatile şi ma dezvoltatile din România. Aţeale ma importantile resurse suntu hidrocarburile şi minereurile nimetalifere. Principalile resurse naturale suntu: naftâ (ţiţei) şi gaze naturale, lignit, ghipsu, calcar, gresii şi conglomerate, argile, ape minerale.

În Prahova, Drumul Vinului” reediteadză un segmentu ma vecl’u dintr-unâ cale a v’inului fulusitâ di roman’i, care străbatea Europa. Aesta treaţe pri-tru podgorii, dzen’i cu av’ine renumite a judeţului şi include popasuri (pupusiri) la cunăchi, curţâ domneşti şi mănăstiri. Podgoria Dealul Mare, denumită şi ,,patria v’inurilor aroşe”, situată tru curbura Carpaţilor Meridionali, easte ţel ma încl’igatulu spaţiu viticol românesc cu condiţii pedoclimatiţe care şi-u aduc multu (suntu similare) cu aţeale di-tru reghiunea Bordeaux, cu care si află pi tut aţeauşi latitudine.

Drumul Fructelor” (Calea a Poamilor) m’earge spri estu, pri-tru ma multe localităţi, avânda ca scupa facilitarea (faţirea ma lişoarâ) a dezvoltaril’ei a li zonâ di nordu a Prahovâl’ei, avdzâtâ cu numa ca producătoare di poame. Aestâ cale faţe ligâtura cu 18 localităţ prahoveane şi puncteadză 28 di popasuri (pupusiri) turistiţe. Drumul Voievozilor” (Calea a Voievodzâlor) parcurdze aţeale ma importantile zone tru care furâ fapte descoperiri arheologhiţe şi există monumente arhitecturale di interes naţional.

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la îndauâ întribări şi puteţ sâ amintaţ. Concursul va ţânâ până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei.

Marile Premiu va hibâ un sejur di 9 dzâle (optu nopţâ), cu pensiune completă, trâ dauă persoane, în perioada 1-9 agheazmăciune 2014, tru judeţulu Prahova, trâ a străbatire traseile turistiţe care au inspiratâ aţist concursu, ama şi trâ vizitare multe alte atracţii culturale, turistiţe, istoriţe a zonâl’ei.

Concursulu easte sponsorizat Hotel Cautis, di Azuga, şi di SC Elena Cabana Vârful Ciucaş SRL. Parteneril’i a concursului suntu Consiliul Judeţean Prahova şi Chentrulu Judeţean trâ Conservarea şi Promovarea a Culturâl’ei Tradiţionalâ Prahova.

Ca di aradâ, va lipseascâ să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportulu externu şi, ma că vă easte necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintâ Mările Premii va avem premii şi menţiun’i în obiecte, oferite di parteneril’i a noştri, ligate di judeţulu Prahova.

Şi tora, întribările:

– Ţi programe di promovare turistică si deruleadză tru judeţulu Prahova?

– Care easte reşedinţa a judeţului Prahova?

– Cu ţi reghiune viticolă celebră din Europa si spune că şi-u aduţe Podgoria (av’in’ea) Dealul Mare?

– Care suntu resursile naturale principale a judeţului Prahova?

Vă paracalisim să nâ scriiţ ţi vâ feaţe să participaţ la concursu şi, cama multu, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ activitatea tru mediul online.

Coordonatile a noastre suntu nilâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a dvs. până la 15 marţu 2014, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i va sâ hibâ anunţaţ după 1 aprier 2014, trâ aveare chiro să-şi pregătească sejurulu în România. Succes!

************************

Jucătoarea romana de tenis Simona Halep, cap de serie numărul 6 şi locul 7 WTA, s-a calificat în optimile de finală ale turneului de la Indian Wells (California, SUA), dotat cu premii în valoare totală de 6 milioane de dolari. Halep a învins-o în turul trei, cu 6-2, 4-6, 6-4, pe Lucie Safarova (Cehia), poziţia 28 în ierarhia mondială. Pentru calificarea în optimi la Indian Wells, Halep va primi 120 de puncte WTA şi un cec în valoare de 52.000 de dolari. La turneu, dotat cu premii di aproapea şase milioane di dolari, participarâ şi alte treie giucâtoare române., numărul 7 mondial si cap de serie numarul 6, si Sorana Cîrstea, a 25-a favorita, sunt calificate direct in turul secund.

Alante dauâ giucâtoare suntu Monica Niculescu si Alexandra Cadanţu