Agenda armaneasca 2014.02.11

Dzua 13 di meslu şcurtu fu stabilită di UNESCO s-hibâ Dzua Mondială a Radioului, trâ a tradzire atenţia asupra a importanţâl’ei a liştei hâlate di comunicare, fără di care mulţâ oamin’i nu vrea-s avea acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialâ a Radioului vă invităm, vruţ şi tim’isiţ ascultători şi utilizatori Internet, să postaţi şcurte mesaje înreghistrate dispre importanţa a radioului pi websiteul ofiţial dedicat aţistui evenimentu www.wrd13.com, sau să nâ scriiţ pi adresa a redacţil’ei a noastrâ, la adresa cunoscută, arom@rri.ro , pi profilul a nostru di Facebook sau pri-tru e-mail, ca fişier audio ataşat. Aţeale ma interesantile texte şi mesaje audio va hibâ difuzate întru unâ rubfică specială a postului a nostru di radio în varliga a datâl’ei di 13 februariu 2014. Tutunâoarâ, ma că si aveţ fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolul a radioului tru bana a dumnil’lor a voastre, vă paracalisim să nâ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trâ-a realizare unâ galerie di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr şi Pinterest. (Eugen Cojocariu)

Hristu Steriu, 11.02.2014, 22:52

Dzua 13 di meslu şcurtu fu stabilită di UNESCO s-hibâ Dzua Mondială a Radioului, trâ a tradzire atenţia asupra a importanţâl’ei a liştei hâlate di comunicare, fără di care mulţâ oamin’i nu vrea-s avea acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialâ a Radioului vă invităm, vruţ şi tim’isiţ ascultători şi utilizatori Internet, să postaţi şcurte mesaje înreghistrate dispre importanţa a radioului pi websiteul ofiţial dedicat aţistui evenimentu www.wrd13.com, sau să nâ scriiţ pi adresa a redacţil’ei a noastrâ, la adresa cunoscută, arom@rri.ro , pi profilul a nostru di Facebook sau pri-tru e-mail, ca fişier audio ataşat. Aţeale ma interesantile texte şi mesaje audio va hibâ difuzate întru unâ rubfică specială a postului a nostru di radio în varliga a datâl’ei di 13 februariu 2014. Tutunâoarâ, ma că si aveţ fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolul a radioului tru bana a dumnil’lor a voastre, vă paracalisim să nâ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trâ-a realizare unâ galerie di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr şi Pinterest. (Eugen Cojocariu)

Aestâ dzuâ, cu data di 13 meslu şcurtu, şi sărbătoritâ prota oarâ anlu tricut, 2013, fu bâgatâ ca Dzuâ Mondialâ a Radioului, dupâ data di 13 şcurtu a protâl’ei transmisie radio tru anlu 1946, di la sediul a Organizaţil’ei a Naţiun’ilor Unite (ONU). Organizaţia UNESCO, fondatâ cu un an ninte di prota emisie di la ONU mindui la 50 şi cama di an’i (di-tru 1946) sibâ pricunuscutâ cu unâ dzuâ mondialâ valaorea a liştei halite tru comunicare, radioului. Aduţim aminte că UNESCO easte acronimulu di la “United Nations Education, Science and Culture Organization”, Organizaţia a Naţiun’ilor Unite trâ Educaţie, Ştiinţâ şi Culturâ.

***************

Zagreb –Siptâmâna ţi tricu si feaţe unâ vizitâ cu ecou trâ limba românâ, un dialectu a l’ei tru Croaţia, dialectul istro-român. M’iercuri, 5 di şcurtu, Ministrul roman di Externe, Titus Corlăţean feaţe unâ vizitâ ofiţialâ în Croatia, iu s-adună cu preşedintile a ţarâl’ei, Ivo Josipovic şi omologulu a lui di la Zagreb, capitala a li Croaţie, Vesna Pusić. In cadrul a discutiilor furâ evocate nivelul excelentu a relaţiilor bilaterale in plan politic si diplomatic, pricum şi potenţialul di dezvoltare a cooperaril’ei economicâ, pri-tru intensificarea a alâximintilor comerciale şi carea silâ a investiţiilor. Corlatean sumcundil’e interesulu a autorităţilor di la Bucuresti trâ prezervarea a dialectului istro-român, utilizat di comunitatea lingvistică istro-română din Croaţia, parte a patrimoniului imaterial a iştei ţarâ şi înscris în Cartea Roşie a UNESCO a Limbilor pi cale di dispariţie. Furâ nica zburâte subiecte di pi aghenda europeană: evoluţii instituţionale la nivelul UE, securitatea energhetică, politica di extindire şi situaţia di-tru Balcan’il’i di Vestu, dinamica a Parteneriatului Estic, relaţia cu Rep. Moldova.

************

Di la istro-român’il’i di-tru Coaţia, treaţim şi la migliniţl’i, megleno-român’il’i din România., cu revista “Mirachea a Pindului”, editatâ di Gelu Trişină. Revista iase tru comuna Dudeştii Noi, di-tru vestul a li Românie, cu agiutorlu a primarului a comunâl’ei Dudeştii Noi. Reista iase di 36 di numire, duse pi patru an’i di dzâle. Cum easte zbolu la numirlu ţi lu spunnim tora, di numirlu a revistâl’ei di tru meslu andreu, 2013, revista zburaşte di “Papa Cârciun şi Năulu an 2014 !” Videm şi un muşat colindu armânescu, a cure textu easte simnat di Stealian Arău. Di aţeale ţinţe câte are textul sâ spunim prota strofâ: “Vâ dzâc un dulţe zbor, nâ muşatâ hâbare, Dişcl’idiţ-vâ suflitile, easte sârbâtoare ! Sh–aprindiţ cândila s-v-agiutâ Dumnidzălu, Ti a noastrâ milete s-amintă Hristolu ! “

*************

Di-tru România, treaţim la armân’il’i di la sud di Dunăre, di Scopia, cu un email pitricut di Goran Puşuticlu. Hâbarea easte trâ unâ carte publicatâ di UCAM Unia adi culturâ a armân’ilor dit Macidunie, a cure preşedinte easte scriitrulu Dina Cuvata. Alidzem:

Tu Colectsia “Velo”, ca a 20-a carti pi-arada UCAM u publica naua adunari di puizii-al Dina Cuvata cu titlul “Eta di-aza”. Puiziili suntu ampartsati tu daua grupi, “Cantits ti fara shi patriotismu” shi “Cantits di vreari shi dor”.

Ndreapti suntu shi alti-ndaua cartsa di altsa autori tsi va s-easa ti-ptsan chiro, pana la panayirlu-a cartilljei di-anlu-aestu.

Cu tinjii,

Goran Pushuticlu

***************

Aduţim aminte un program di agiutare cu proiecte di finanţare trâ român’il’I di pritut.

Tru perioada 27 ianuarie-25 di meslu şcurtu, sesiune di agiutare cu proiecte di finanţare trâ român’il’i di pri tut..Aşi cum feaţe infomare şi pi internet Nicoleta Popescu di la Ministerul Afacerilor Externe

Departamentul Politiţi trâ Relatia cu Român’il’i de Pretutindeni

Easte zborlu trâ sesiunea di depunere a cererilor di finanţare trâ proiectile destinate a ndruparil’ei a activitatil’ei a român’ilor de pretutindeni, di pti tut.

Unlu di programile di finaţare are numa a unui armân, a mitropolitului Andrei Şaguna.

Programele di finanţare, tru numir di patru, stabilite di Direcţia Politiţ trâ Relaţia cu Român’il’I di Pritut trâ anulu 2014, suntu::

1. Cultură – “Constantin Brâncuşi”

2. Mass-media – “Mihai Eminescu”

3. Educaţie – “Nicolae Iorga”

4. Spiritualitate şi tradiţie – “Andrei Şaguna”

Andrei Shaguna (1808-1873) fu mitropolit ortodoxu a tru Transilvania,, fondator a ghimnaziului ronmânescu di-tru câsâbălu Braşov, 1851, diapoia, membu di onoare a li Academie Românâ. Transilvania nu eara ninca unitâ cu România, România mare si feaţe la anulu 1918, iara Andei Shaguna bână, cum dzâsim pânâ tru 1873. Ama ninca di la M’ica unire, aţea di-tru 1859, a principatilor române Moldoa cu Tsara Românească, sum domnitorulu Alexandru Ioan Cuza, arhiusirâ di s-adra ibnstiuţii unirea culturalâ a tutulor român’ilor. Aşi fu Commitetulu Macedo-român condus di Dimitrie Cozacovici, tru 1860, şi Asoiaţia ASTRA, “Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român“, tru 1861, a cure preşedinte fu aleptu Andrei Shaguna.

**************