Agenda armaneasca 04.02.2014

Dzua 13 di meslu şcurtu fu stabilită di UNESCO s-hibâ Dzua Mondială a Radioului, trâ a tradzire atenţia asupra a importanţâl’ei a liştei hâlate di comunicare, fără di care mulţâ oamin’i nu vrea-s avea acces la informaţii. Cu ocazia a Dzuâl’ei Mondialâ a Radioului vă invităm, vruţ şi tim’isiţ ascultători şi utilizatori Internet, să postaţi şcurte mesaje înreghistrate dispre importanţa a radioului pi websiteul ofiţial dedicat aţistui evenimentu www.wrd13.com, sau să nâ scriiţ pi adresa a redacţil’ei a noastrâ, la adresa cunoscută, arom@rri.ro , pi profilul a nostru di Facebook sau pri-tru e-mail, ca fişier audio ataşat. Aţeale ma interesantile texte şi mesaje audio va hibâ difuzate întru unâ rubfică specială a postului a nostru di radio în varliga a datâl’ei di 13 februariu 2014. Tutunâoarâ, ma că si aveţ fotografii personale, libire di ndrepturi di autor şi care au ligătură cu rolul a radioului tru bana a dumnil’lor a voastre, vă paracalisim să nâ li pitreaţiţ electronic, cu explicaţiile ţi suntu ananghe, trâ-a realizare unâ galerie di fotografii pi site-ul RRI, ama şi pi profilurile a noastre di Facebook, Flickr şi Pinterest. (Eugen Cojocariu)

Hristu Steriu, 04.02.2014, 20:39

Aestâ dzuâ, cu data di 13 meslu şcurtu, şi sărbătoritâ prota oarâ anlu tricut, 2013, fu bâgatâ ca Dzuâ Mondialâ a Radioului, dupâ data di 13 şcurtu a protâl’ei transmisie radio tru anlu 1946, di la sediul a Organizaţil’ei a Naţiun’ilor Unite (ONU). Organizaţia UNESCO, fondatâ cu un an ninte di prota emisie di la ONU mindui la 50 şi cama di an’i (di-tru 1946) sibâ pricunuscutâ cu unâ dzuâ mondialâ valaorea a liştei halite tru comunicare, radioului. Aduţim aminte că UNESCO easte acronimulu di la “United Nations Education, Science and Culture Organization”, Organizaţia a Naţiun’ilor Unite trâ Educaţie, Ştiinţâ şi Culturâ.

***************

Dupâ aestâ hâbare ligatâ di Educaţie, Ştiinţă şi Culturâ, s-arâmânim la nivel mondial cu unâ hâbare şi di-tru lumea a sportului. Român’il’i amintâ pri tut, cum easte cazulu a tenismenâl’ei, di farâ armâneascâ, Simona Halep.

Tru bitisitâ a meslui gh’inar, tru 27 ianuariu, Simona Halep agiumse a treia giucâtoare românâ di tennis care si mutâ pânâ la loculu 10 tru clasamentul WTA (Asociaţia di tenis trâ mul’eri), după ţi alină unâ poziţie faţă di situaţia tru care eara cu dauâ siptâmân’i ninte, graţie a cirecului di finală amintat la Australian Open. Alante dauâ tenismene române ţi intrarâ tru top ten tru ierarhia mondială suntu managerulu a li giucâtoare a noastrâ armânâ, managerulu cu numa Virginia Ruzici, care agiumse până la loculu 8, şi Irina Spîrlea, care ocupă loculu 7. Ascensiunea, alinarea, a li Simona Halep arhiusi tru mai anulu tricut, cându si afla maşi pi loculu 64 în lume, ama apoia reuşi să amintâ nu mai puţân di şase turnee WTA, hiinda desemnată Most Improved Player, “giucâtoarea cama irbapea”, tru circuitul profesionistu feminin tru 2013.

***************

Tru perioada 27 ianuarie-25 di meslu şcurtu, sesiune di agiutare cu proiecte di finanţare trâ român’il’i di pri tut..Aşi cum feaţe infomare şi pi internet Nicoleta Popescu di la Ministerul Afacerilor Externe

Departamentul Politiţi trâ Relatia cu Român’il’i de Pretutindeni

Easte zborlu trâ sesiunea di depunere a cererilor di finanţare trâ proiectile destinate a ndruparil’ei a activitatil’ei a român’ilor de pretutindeni, di pti tut.

Unlu di programile di finaţare are numa a unui armân, a mitropolitului Andrei Şaguna.

Programele di finanţare, tru numir di patru, stabilite di Direcţia Politiţ trâ Relaţia cu Român’il’I di Pritut trâ anulu 2014, suntu::

1. La Cultură – program cu numa “Constantin Brâncuşi”

2. Mass-media – programulu “Mihai Eminescu”

3. Educaţie – program cu numa “Nicolae Iorga”

4. Spiritualitate şi tradiţie – programulu “Andrei Şaguna”.

**************

La işita a meslui gh’inar, ultima dzuâ, 31 ianuarie, cântâtoril’i cu muşata a lor boaţe şi uxie fârşiruteascâ, fraţl’i Gicu şi Neli Bracea furâ invitaţ la Suţata Culturalâ Armâneascâ, di Bucureşti. Cânticulu şi paramithlu a banâl’ei a lor furâ acompaniate şi cu mâsturlâchea di pictor a lu Gicu Bracea. Un muşat cadur literar, tra-s dzâţim aşi, pitricu Alexandru Gica, amfitrionulu a liştei vizitâ şinvitaţie. Alidzem:

Gicu Bracea s-amintă la anlu 1944 tu hoara Ferdinand, adzâ Mihai Kogălniceanu. Featsi sculia tehnică di radio-televiziune shi featsi zânatea di tehnician cinescoape. Anda eara tu liceu duchi câ ari dhoarâ ti zugrâpseari. Protlu caduru, “Laocoon shi ficiorilji a lui”, lu zugrâpsi cându avea 16-17 anji. Ma amânatu duchi unâ inati câ nu veadi caduri cu themi armâneshtsâ. S-mindui multu chiro shi featsi unâ isapi cu themili armâneshtsâ tsi putea s-li ufiliseascâ. Ashi ahurhi unâ serie di caduri iu aspusi stranjlu armânescu, cupiili di oi, cârlibana, cârvanea, mula, sâmarlu, bârgacea, ghiumlu, njelu tu sulâ shi, ma-ndzeanâ di tuti, muntili, casa a armânlui. Unu caduru ti anami easti “Corlu di Zalongo” (adratu aoa shi 35 di anji), tsi aspuni pirmithlu di la anlu 1803 cu alumta a suliotsloru, cu atselu “coru a moartiljei” adratu di muljerli sulioati tsi si-arcarâ hima ta s-nu-shi chearâ nămuzea. Va s-putets s-videts tu expozitsie shi unu caduru adratu aoa shi putsânu chiro, “Zeus pi Eleambo”. Tsi ti ciuduseashti tu aestu caduru easti atsea câ Zeus easti alăxit armâneashti shi poartâ unâ crutsi tu mânâ. Cându vedz aestu cadur nu pots s-nu ti mindueshtsâ la zboarâli dzâsi di Tiberiu Ceia anda vidzu shi ascultă pareia armâneascâ ditu anjlji 1970’ cumândâsitâ di Gică Bujduveanu shi Cristian Bandu (fratslji Bracea eara shi elj tu aestâ parei): “Voi, armânjlji, hits zei (dhioni) !”

Fratsl’i Gicu shi Neli Bracea (amintat 1942 tu Ceamurlia di Nsus) clirunumisirâ dhoara a cânticlui di la afendi a loru, Miciu Bracea, unu avdzâtu cântâtoru tsi avea shi dhoara ta si scoalâ cântitsi. Miciu Bracea cântă shi tu unu avdzâtu CD cu muzică polifonică adratu di francezilji di la “Muzeulu a Omlui” (1980). Va-lj avdzâts fratslji Bracea cântândalui veclj cântitsi fărshiroteshti, cum cântâ poezii (adrati di Murnu, Tulliu shi alţâ mări poeţ armân’i). Tsi ti ciuduseashti la Gicu şi la Neli easti cuvetea (putearea) a loru, spontaneitatea, aţea câ suntu naturali. Aşi criscurâ el’i. Avem elpidha câ lumea a loru şi a noastrâ nu va s-chearâ!